DECIZIE nr. 716 din 13 septembrie 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 54 şi art. 55 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIon Tiucă – procurorMaria Bratu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 54 şi art. 55 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Univers” – S.A. din Râmnicu Vâlcea în Dosarul nr. 6.849/90/2006 al Tribunalului Vâlcea – Secţia civilă – Complet specializat pentru minori şi familie.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 16 februarie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 6.849/90/2006, Tribunalul Vâlcea – Secţia civilă – Complet specializat pentru minori şi familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 54 şi art. 55 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Univers” – S.A. din Râmnicu Vâlcea.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale privind egalitatea în drepturi şi celor privind accesul liber la justiţie, întrucât dau posibilitatea debitorului unui raport cambial de a folosi două căi de atac împotriva executării silite pornite în baza unui cec învestit cu formulă executorie, şi anume atât contestaţia la executare formulată în baza art. 399 din Codul de procedură civilă, cât şi opoziţia la executare ce se poate formula în temeiul art. 54 şi art. 55 din Legea nr. 59/1934. În argumentarea acestei critici, autorul excepţiei susţine că din moment ce executarea silită se efectuează, potrivit art. 372 din Codul de procedură civilă, numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti ori al unui alt înscris care potrivit legii constituie titlu executor, cum este şi cazul cecului învestit cu formula executorie, este suficient ca debitorul raportului cambial să apeleze numai la contestaţia la executare, care, oricum, instituie anumite exigenţe de ordin formal şi procedural, derogatorii de la dreptul comun.Tribunalul Vâlcea – Secţia civilă – Complet specializat pentru minori şi familie consideră că prevederile de lege criticate nu contravin normelor constituţionale invocate.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază excepţia ca fiind neîntemeiată. Faptul că într-o anumită materie există o normă juridică specială, derogatorie de la dreptul comun nu înseamnă că această normă nu este constituţională, deoarece examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispoziţiile constituţionale şi nu compararea prevederilor mai multor legi între ele.Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale, textele de lege criticate reprezentând o concretizare a normelor constituţionale care consacră dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea acestuia într-un termen rezonabil, instituind judecarea opoziţiei de urgenţă şi cu precădere, înaintea oricărei alte pricini.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 54 şi 55 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, publicată în Monitorul Oficial nr. 100 din 1 mai 1934, care au următorul cuprins:– Art. 54: " În termen de 5 zile de la primirea somaţiei, debitorul poate face opoziţie la executare.Opoziţia se va introduce la judecătoria care a învestit cecul cu formula executorie. Judecătoria va judeca opoziţia potrivit Codului de procedură civilă, de urgenţă şi cu precădere, înaintea oricărei pricini. Instanţa va putea suspenda executarea numai în caz când oponentul nu recunoaşte semnătura, înscriindu-se în fals, sau nu recunoaşte procura.În caz de suspendare a executării creditorul va putea obţine măsuri de asigurare.";– Art. 55: "În procesele pornite fie pe cale de acţiune, fie pe cale de opoziţie, la somaţia de executare a cecului, debitorul nu va putea opune decât excepţiunile de nulitate a titlului prevăzut de art. 2, precum şi cele care nu sunt oprite de art. 23.Excepţiunile personale vor trebui să fie de grabnică soluţiune şi întotdeauna întemeiate pe o probă scrisă.Excepţiunile trebuie invocate la primul termen de înfăţişare.Prin primul termen de înfăţişare se înţelege primul termen de la prima instanţă, când procedura fiind îndeplinită, părţile pot pune concluzii în fond, chiar dacă pârâtul sau oponentul nu se prezintă."Textele constituţionale considerate a fi încălcate sunt cele ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi şi ale art. 21 privind accesul liber la justiţie.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că procedura instituită prin art. 54 şi art. 55 din Legea nr. 59/1934 este o procedură specială în materia executării creanţelor, derogatorie de la dreptul comun, prin intermediul căreia se urmăreşte recuperarea într-un timp cât mai scurt a acestor creanţe.Specificul domeniului supus reglementării, şi anume al regimului juridic al cecului ca instrument de plată, a impus adoptarea unor soluţii diferite faţă de cele din dreptul comun, legiuitorul având, conform atribuţiilor stabilite de art. 126 alin. (2) din Constituţie, dreptul exclusiv de a reglementa prin lege procedura de judecată, cu condiţia respectării celorlalte dispoziţii din Constituţie.Pe de altă parte, analizând criticile de neconstituţionalitate, Curtea observă că, de fapt, autorul excepţiei deduce neconstituţionalitatea prevederilor de lege din compararea acestora cu prevederile din Codul de procedură civilă în materia contestaţiei la executare. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispoziţiile constituţionale, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele.Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 54 şi 55 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Univers” – S.A. din Râmnicu Vâlcea în Dosarul nr. 6.849/90/2006 al Tribunalului Vâlcea – Secţia civilă – Complet specializat pentru minori şi familie.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 septembrie 2007.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Maria Bratu––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește