DECIZIE nr. 716 din 1 iunie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale



Ion Predescu – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorPatricia Marilena Ionea – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Jenică Danciu în Dosarul nr. 40.446/3/2008 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei. Lipseşte partea Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Autorul excepţiei solicită admiterea acesteia, arătând că textul de lege criticat creează un tratament juridic diferenţiat, sub aspectul calculului dreptului la pensie, între persoane aflate în aceeaşi situaţie de fapt, respectiv cele care au urmat cursurile universitare la zi.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că textul de lege se aplică în mod egal tuturor persoanelor care se încadrează în ipoteza normei de lege, astfel că nu contravine principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 29 aprilie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 40.446/3/2008, Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Excepţia a fost ridicată de Jenică Danciu cu prilejul soluţionării unei acţiuni civile având ca obiect recalcularea pensiei.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că art. 38 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 este contrar prevederilor art. 16 şi art. 47 alin. (1) din Constituţie. În acest sens, arată că, dacă legiuitorul a înţeles să acorde beneficiul asimilării perioadei cursurilor de zi ale facultăţii stagiului de cotizare, acordând un punctaj la calcularea pensiei pentru această perioadă, atunci de acest beneficiu ar trebui să se bucure toate persoanele care au urmat astfel de cursuri. Or, art. 38 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 înlătură în mod discriminatoriu acest beneficiu pentru cei care au urmat cursurile de zi, dacă, pe baza efortului propriu, suplimentar, în această perioadă au lucrat şi ca salariaţi pentru asigurarea întreţinerii personale.Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că textele de lege criticate sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, dar nu şi celor ale art. 47 din acelaşi act normativ fundamental, despre care arată că nu au incidenţă în speţă.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.Avocatul Poporului arată că textele de lege criticate sunt neconstituţionale, contravenind principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 38 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, dispoziţii potrivit cărora „Persoanele prevăzute la alin. (1) beneficiază de perioadele asimilate, dacă în aceste perioade nu au realizat stagii de cotizare în condiţiile prezentei legi.”Autorul excepţiei consideră că acest text de lege este contrar textelor din Constituţie cuprinse în art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi şi art. 47 alin. (1) privind nivelul de trai.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că textul de lege criticat face parte din ansamblul reglementării privind perioadele asimilate care se iau în calcul la stabilirea pensiei ca stagiu de cotizare. Aşa cum rezultă din prevederile art. 38 din Legea nr. 19/2000, care stabilesc care sunt aceste perioade asimilate şi condiţiile în care se acordă, coroborate cu dispoziţiile art. 78 alin. (5) din acelaşi act normativ, la perioadele de stagiu de cotizare realizate de asigurat se adaugă fie perioadele când acesta a beneficiat de drepturi de asigurări sociale, cu excepţia celor prevăzute de lege, fie cele când a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar sau cele când a satisfăcut stagiul militar. Pentru toate aceste perioade se acordă un punctaj fix stabilit de lege.Aceste perioade asimilate sunt un beneficiu acordat de legiuitor, în virtutea dreptului pe care acesta îl are, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituţie, de a stabili conţinutul, limitele şi condiţiile acordării dreptului la pensie. În temeiul acestor prerogative constituţionale, legiuitorul a prevăzut că acest beneficiu nu se acordă persoanelor care în perioadele asimilate au realizat şi un stagiu de cotizare. Aceasta apare ca o consecinţă logică, având în vedere că perioada asimilată este, în esenţă, doar o ficţiune creată de legiuitor în favoarea asiguraţilor, astfel că aceasta nu poate fi suprapusă, cu efectul cumulării, cu perioada de stagiu efectiv realizată în aceeaşi perioadă de timp. Eventualele excepţii de la această regulă nu pot fi prevăzute decât de legiuitor, în considerarea situaţiilor particulare avute în vedere, care justifică un tratament juridic diferenţiat, iar Curtea Constituţională, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, nu poate completa sau modifica textul de lege criticat, aşa cum în realitate intenţionează autorul excepţiei de neconstituţionalitate.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Jenică Danciu în Dosarul nr. 40.446/3/2008 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 1 iunie 2010.PREŞEDINTE,ION PREDESCUMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea__________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește