DECIZIE nr. 71 din 15 ianuarie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 317, art. 318, art. 17 şi art. 159 din Codul de procedură civilă



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorAfrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistent-şefPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 317, art. 318, art. 17 şi art. 159 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "A amp;B Fashion Desing" – S.R.L. în Dosarul nr. 2.523/120/2008 al Tribunalului Dâmboviţa – Secţia comercială şi de contencios administrativ.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza se află în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 18 iunie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 2.523/120/2008, Tribunalul Dâmboviţa – Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 317, art. 318, art. 17 şi art. 159 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "A amp;B Fashion Desing" – S.R.L. în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei contestaţii în anulare.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) şi art. 21 alin. (1)-(3), deoarece legiuitorul a limitat motivele pentru care poate fi exercitată contestaţia în anulare, prejudiciind astfel grav liberul acces la justiţie al celor interesaţi de a obţine îndreptarea unei erori săvârşite printr-o hotărâre judecătorească.Tribunalul Dâmboviţa – Secţia comercială şi de contencios administrativ opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 317, art. 318, art. 17 şi art. 159 din Codul de procedură civilă, care au următorul conţinut:– Art. 317: "Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestaţie în anulare, pentru motivele arătate mai jos, numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului:1. când procedura de chemare a părţii, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerinţele legii;2. când hotărârea a fost dată de judecători cu încălcarea dispoziţiilor de ordine publică privitoare la competenţă.Cu toate acestea, contestaţia poate fi primită pentru motivele mai sus-arătate, în cazul când aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanţa le-a respins pentru că aveau nevoie de verificări de fapt sau dacă recursul a fost respins fără ca el să fi fost judecat în fond.";– Art. 318: "Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa, respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.";– Art. 17: "Cererile accesorii şi incidentale sunt în căderea instanţei competente să judece cererea principală.";– Art. 159: "Necompetenţa este de ordine publică:1. când pricina nu este de competenţa instanţelor judecătoreşti;2. când pricina este de competenţa unei instanţe de alt grad;3. când pricina este de competenţa unei alte instanţe de acelaşi grad şi părţile nu o pot înlătura."Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 977 din 30 septembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 23 octombrie 2008, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 317 din Codul de procedură civilă. De asemenea, prin Decizia nr. 387 din 30 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.041 din 10 noiembrie 2004, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 alin. 1 din Codul de procedură civilă.Cu privire la dispoziţiile art. 17 şi art. 159 din Codul de procedură civilă raportate la dispoziţiile art. 317 şi 318 din acelaşi cod, Curtea arată că nu poate primi critica potrivit căreia legiuitorul, dincolo de limitele stabilite prin Legea fundamentală şi în dispreţul principiilor sale, ar fi afectat liberul acces la justiţie şi principiul egalităţii în drepturi. Dimpotrivă, normele contestate sunt de procedură judiciară şi se aplică tuturor persoanelor aflate într-o situaţie juridică identică. De altfel, în acord cu dispoziţiile constituţionale ale art. 126 alin. (2), potrivit cărora "Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege", legiuitorul este liber să dispună cu privire la aceasta. În plus, contestaţia în anulare ca mijloc procedural de acces la o instanţă superioară de control este o cale extraordinară de atac de retractare, admisibilă numai în cazurile limitativ prevăzute de lege, prin care se urmăreşte anularea unei hotărâri definitive dacă la pronunţarea ei nu s-au observat neregularităţile actelor de procedură ori dacă soluţia este rezultatul unei erori materiale evidente (art. 317 şi 318 din Codul de procedură civilă). Aşa fiind, prin acest mijloc instanţa este ţinută să verifice numai dacă există vreunul dintre motivele limitativ prevăzute de lege, neputând să examineze justeţea soluţiei pronunţate. Partea interesată are posibilitatea de a-şi valorifica drepturile în faţa judecătorului fondului ori în faţa judecătorului în căile ordinare de atac, fără a se putea admite soluţia reexaminării sine die a unei hotărâri judecătoreşti, întrucât, cu excepţia materiei penale, liberul acces la justiţie este pe deplin respectat ori de câte ori partea interesată, în vederea valorificării unui drept sau interes legitim, a putut să se adreseze cel puţin o singură dată unei instanţe naţionale.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 317, art. 318, art. 17 şi art. 159 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "A amp;B Fashion Desing" – S.R.L. în Dosarul nr. 2.523/120/2008 al Tribunalului Dâmboviţa – Secţia comercială şi de contencios administrativ.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 ianuarie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent-şef,Afrodita Laura Tutunaru_________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește