DECIZIE nr. 709 din 11 septembrie 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 alin. (2) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIon Tiucă – procurorPatricia Marilena Ionea – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 alin. (2) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, excepţie ridicată de Gabi-Gabriela Duncă în Dosarul nr. 10.164/2/2006 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 1.032D/2007, având obiect identic, excepţie ridicată de Adriana Nicolae în Dosarul nr. 10.315/2/2006 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Având în vedere identitatea de obiect a excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.Curtea, deliberând, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 1.032D/2007 la Dosarul nr. 825D/2007, care este primul înregistrat.Cauza este în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, considerând că prevederile de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate de autorii excepţiei.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin Încheierea din 17 mai 2007 şi Decizia nr. 2.627 din 22 mai 2007, pronunţate în Dosarul nr. 10.164/2/2006, respectiv Dosarul nr. 10.315/2/2006, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 alin. (2) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei. Excepţia a fost ridicată de Gabi-Gabriela Duncă şi Adriana Nicolae cu prilejul soluţionării unor cauze având ca obiect drepturi salariale.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că textul de lege criticat, care prevede că hotărârile pronunţate împotriva contestaţiilor referitoare la drepturile salariale sunt irevocabile, creează o discriminare a magistraţilor în raport cu celelalte categorii socio-profesionale care au dreptul de recurs împotriva hotărârilor privind drepturi salariale. De asemenea, consideră că se restrânge în mod nejustificat dreptul de acces liber la justiţie, precum şi posibilitatea de a exercita căile de atac în condiţiile legii, potrivit art. 129 din Constituţie.În Dosarul nr. 10.164/2/2006, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal arată că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată, în timp ce în Dosarul nr. 10.315/2/2006 consideră că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, textul de lege criticat fiind contrar dispoziţiilor constituţionale invocate.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. Astfel, consideră că textul de lege criticat nu este contrar prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât judecătorii, procurorii şi celelalte categorii de personal din sistemul justiţie se află într-o situaţie obiectiv diferită, motiv pentru care legiuitorul a reglementat salarizarea şi alte drepturi ale lor printr-un act normativ special, prin care a prevăzut reguli speciale de contestare a modului de stabilire a drepturilor salariale, precum şi cu privire la exercitarea căilor de atac. De asemenea, arată că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul este în drept ca, în considerarea unor situaţii deosebite, să stabilească reguli diferite, derogatorii de la normele dreptului comun. În sfârşit, arată că nicio dispoziţie constituţională nu prevede că accesul liber la justiţie înseamnă accesul nelimitat la toate structurile judecătoreşti şi nici faptul că toate procesele trebuie să parcurgă toate gradele de jurisdicţie.Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată, dispoziţiile legale criticate nefiind contrare dispoziţiilor constituţionale sau internaţionale invocate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 36 alin. (2) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 7 aprilie 2006, dispoziţii potrivit cărora „Împotriva hotărârilor organelor prevăzute la alin. (1) se poate face plângere, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sau, după caz, a Curţii de Apel Bucureşti, pentru celelalte hotărâri. Hotărârile pronunţate sunt irevocabile”.În opinia autorilor excepţiei, textul de lege criticat contravine următoarelor prevederi constituţionale: art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări; art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justiţie al oricărei persoane; art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică; art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi; art. 126 referitoare la instanţele judecătoreşti; art. 129 privind exercitarea căilor de atac, precum şi art. 20 alin. (1) raportat la art. 6 par.1 şi art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţie, prevederi referitoare la dreptul la un proces echitabil şi interzicerea discriminării.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că textul de lege criticat a mai fost supus controlului de constituţionalitate în raport cu aceleaşi critici ca şi în prezenta cauză. Astfel, analizând textul de lege sub aspectul conformităţii cu principiul constituţional al egalităţii în drepturi şi dreptul de acces liber la justiţie, Curtea, prin Decizia nr. 377 din 17 aprilie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 21 mai 2007, a statuat că „textul de lege criticat nu creează o discriminare a persoanelor cărora li se adresează această normă în raport cu alte categorii de cetăţeni care se pot adresa instanţei de contencios administrativ în a cărei circumscripţie îşi au domiciliu. Astfel, judecătorii, procurorii şi celelalte categorii de personal din sistemul justiţiei se află într-o situaţie obiectiv diferită, motiv pentru care legiuitorul a reglementat salarizarea şi alte drepturi ale lor printr-un act normativ special, prin care a prevăzut reguli speciale de contestare a modului de stabilire a drepturilor salariale, precum şi cu privire la exercitarea căilor de atac.Potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, competenţa şi procedura de judecată se stabilesc numai prin lege. Legiuitorul, prin urmare, este în drept ca, în considerarea unor situaţii deosebite, să stabilească reguli diferite, derogatorii de la normele dreptului comun".În ceea ce priveşte conformitatea cu accesul liber la justiţie, cu acelaşi prilej Curtea a arătat că dispoziţiile art. 36 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 „nu îngrădesc în niciun fel accesul liber la justiţie, fiind expres prevăzut dreptul de a face plângere la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ori, după caz, a Curţii de Apel Bucureşti. În faţa acestor instanţe părţile interesate se pot folosi de toate mijloacele şi garanţiile procedurale care condiţionează desfăşurarea unui proces echitabil.Nicio dispoziţie constituţională nu prevede că accesul liber la justiţie înseamnă accesul nelimitat la toate structurile judecătoreşti şi nici faptul că toate procesele trebuie să parcurgă toate gradele de jurisdicţie. Exercitarea căilor de atac, conform art. 129 din Constituţie, se face în condiţiile legii".În plus faţă de aceste argumente, Curtea reţine, de asemenea, că dispoziţiile internaţionale invocate de autorul excepţiei nu stabilesc în materie civilă obligaţia existenţei a două grade de jurisdicţie, legiuitorul naţional având libertatea de reglementare în acest domeniu.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 alin. (2) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, excepţie ridicată de Gabi-Gabriela Duncă şi Adriana Nicolae în Dosarul nr. 10.164/2/2006 şi Dosarul nr. 10.315/2/2006, ambele ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 septembrie 2007.PREŞEDINTELECURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea–––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește