DECIZIE nr. 705 din 25 mai 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 222, 282, 286, 287 şi 288 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, ale art. 73, 74, 75 şi 77 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, ale art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, precum şi a dispoziţiilor art. 164 din Codul de procedură civilă



Acsinte Gaspar – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorAntonia Constantin – procurorMihaela Senia Costinescu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 222 şi 282 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, ale art. 73 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, precum şi ale art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Petrom” – S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 1.938/87/2008 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 8.322D/2009.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 8.323D/2009, nr. 24D/2010 – nr. 27D/2010 şi nr. 31D/2010 – nr. 33D/2010 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 222 şi ale art. 282 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, ale art. 73 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, precum şi ale art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială „Petrom” – S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 4.434/87/2008 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a civilă şi în dosarele nr. 1.606/116/2008, nr. 1.763/116/2008, nr. 1.545/116/2008, nr. 1.442/116/2008, nr. 1.968/116/2008, nr. 1.385/116/2008 şi nr. 1.502/116/2008 ale Tribunalului Călăraşi – Secţia civilă.De asemenea, preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 28D/2010 – nr. 30D/2010 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 222, 282, 286, 287 şi 288 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, ale art. 73, 74, 75 şi 77 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, ale art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, precum şi a prevederilor art. 164 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială „Petrom” – S.A. din Bucureşti în dosarele nr. 1.931/116/2008, nr. 1.544/116/2008 şi nr. 2.103/116/2008 ale Tribunalului Călăraşi – Secţia civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, având în vedere că excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 8.322D/2009, nr. 8.323D/2009 şi nr. 24D/2010 – nr. 33D/2010 au obiect similar, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 8.323D/2009 şi nr. 24D/2010 – nr. 33D/2010 la Dosarul nr. 8.322D/2009, care este primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin încheierile din 5 noiembrie 2009, pronunţate în dosarele nr. 1.938/87/2008 şi nr. 4.424/87/2008, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflictele de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 222 şi 282 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, ale art. 73 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, precum şi ale art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003.Prin încheierile din 19 octombrie 2009, 26 şi 28 octombrie 2009, pronunţate în Dosarele nr. 1.606/116/2008, nr. 1.763/116/2008, nr. 1.545/116/2008, nr. 1.442/116/2008, nr. 1.931/116/2008, nr. 1.544/116/2008, nr. 2.103/116/2008, nr. 1.968/116/2008, nr. 1.385/116/2008 şi nr. 1.502/116/2008, Tribunalul Călăraşi – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 222 şi 282 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, ale art. 73 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, precum şi ale art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003.Prin încheierile din 28 octombrie 2009 şi 4 noiembrie 2009, pronunţate în dosarele nr. 1.931/116/2008, nr. 1.544/116/2008 şi nr. 2.103/116/2008, Tribunalul Călăraşi – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 222, 282, 286, 287 şi 288 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, ale art. 73, 74, 75 şi 77 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, ale art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, precum şi a dispoziţiilor art. 164 din Codul de procedură civilă.Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială "Petrom" – S.A. din Bucureşti cu prilejul soluţionării unor acţiuni civile având ca obiect drepturi băneşti.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul arată că soluţia actuală consacrată de legiuitorul român este într-o vădită contradicţie cu litera şi spiritul Constituţiei prin aceea că încalcă egalitatea în faţa legii a unităţii şi a salariaţilor, care presupune egalitatea de arme juridice utilizate în conflictele de muncă, încalcă dreptul de apărare al unităţii al cărui exerciţiu nu poate fi restrâns. În situaţia de faţă, legiuitorul încalcă Legea fundamentală când impune ca în cazul conflictelor numite "de interese" partenerii de dialog social să fie exclusiv sindicatele, iar în cazul conflictelor numite "de muncă" aceşti parteneri să nu mai aibă niciun rol, fiind imposibil pentru unitate să îi atragă în cadrul procesual al proceselor declanşate de salariaţi. Aşadar, clasificarea pe care o face legiuitorul nu trebuie să dea naştere în practica rezolvării conflictelor de muncă la inegalităţi ori inechităţi, între unitate şi salariaţi. Faţă de această evidenţă, autorul excepţiei critică dispoziţiile legale pentru că impun o diferenţiere abruptă, arbitrară de regim juridic, între conflictele de interese şi cele de drepturi. Rolul sindicatelor în rezolvarea conflictelor de drepturi reliefează incoerenţa legislativă. Inadaptarea la realitatea socială este dublată de incoerenţa legislativă a consacrării unor soluţii diferite pentru "subipoteza conflictelor de drepturi". De asemenea, faptul că prevederile art. 164 din Codul de procedură civilă lasă la aprecierea instanţei posibilitatea conexării cauzelor şi nu obligă la luarea unei astfel de măsuri, ceea ce ar conduce la o economie de timp şi de cheltuieli, precum şi la o judecată unitară, este de natură să aducă atingere dreptului la apărare.Prin urmare, dispoziţiile legale criticate încalcă, în opinia autorului, principiul efectivităţii juridice, menţinerea lor în legislaţia actuală reprezintă o incoerenţă legislativă în privinţa calităţii procesuale a sindicatelor la rezolvarea conflictelor de drepturi şi, în acelaşi timp, vatămă, în esenţă, dreptul la apărare şi la un proces echitabil.Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflictele de muncă şi asigurări sociale şi Tribunalul Călăraşi – Secţia civilă consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanţă cu prevederile constituţionale invocate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, art. 3, art. 10 şi art. 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 222, 282, 286, 287 şi 288 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, ale art. 73, 74, 75 şi 77 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, ale art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, precum şi prevederile art. 164 din Codul de procedură civilă, texte de lege care au următorul conţinut:– Art. 222 din Legea nr. 53/2003: „La cererea membrilor lor, sindicatele pot sa îi reprezinte pe aceştia în cadrul conflictelor de drepturi.”;– Art. 282 din Legea nr. 53/2003: „Pot fi părţi în conflictele de muncă:a) salariaţii, precum şi orice altă persoană titulară a unui drept sau a unei obligaţii în temeiul prezentului cod, al altor legi sau al contractelor colective de muncă; … b) angajatorii – persoane fizice şi/sau persoane juridice -, agenţii de muncă temporară, utilizatorii, precum şi orice altă persoană care beneficiază de o muncă desfăşurată în condiţiile prezentului cod; … c) sindicatele şi patronatele; … d) alte persoane juridice sau fizice care au această vocaţie în temeiul legilor speciale sau al Codului de procedură civilă."; … – Art. 286 din Legea nr. 53/2003: „(1) Cererile referitoare la soluţionarea conflictelor de muncă se judecă în regim de urgenţă.(2) Termenele de judecată nu pot fi mai mari de 15 zile. … (3) Procedura de citare a părţilor se consideră legal îndeplinită dacă se realizează cu cel puţin 24 de ore înainte de termenul de judecată."; … – Art. 287 din Legea nr. 53/2003: „Sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfăţişare.”;– Art. 288 din Legea nr. 53/2003: „Administrarea probelor se face cu respectarea regimului de urgenţă, instanţa fiind în drept să decadă din beneficiul probei admise partea care întârzie în mod nejustificat administrarea acesteia.”;– Art. 73 din Legea nr. 168/1999: „Cererile pot fi formulate de cei ale căror drepturi au fost încălcate, după cum urmează:a) măsurile unilaterale de executare, modificare, suspendare sau încetare a contractului de muncă, inclusiv deciziile de imputare sau angajamentele de plată a unor sume de bani, pot fi contestate în termen de 30 de zile de la data la care cel interesat a luat cunoştinţă de măsura dispusă; … b) constatarea nulităţii unui contract individual sau colectiv de muncă poate fi cerută de părţi pe întreaga perioadă în care contractul respectiv este în fiinţă; … c) constatarea încetării unui contract colectiv de muncă poate fi cerută până la încheierea unui nou contract colectiv de muncă; … d) plata despăgubirilor pentru pagubele cauzate şi restituirea unor sume care au format obiectul unor plăţi nedatorate pot fi cerute de salariaţi în termen de 3 ani de la data producerii pagubei."; … – Art. 74 din Legea nr. 168/1999: „(1) Cererile referitoare la soluţionarea conflictelor de drepturi se judecă în regim de urgenţă.(2) Termenele de judecată nu pot fi mai mari de 10 zile. … (3) Părţile sunt legal citate, dacă citaţia le-a fost înmânată cel puţin cu o zi înaintea judecării."; … – Art. 75 din Legea nr. 168/1999: „În cazul în care sunt contestate măsuri unilaterale dispuse de unitate, aceasta are obligaţia ca, până la prima zi de înfăţişare, să depună dovezile în baza cărora a luat măsura respectivă.”;– Art. 77 din Legea nr. 168/1999: „(1) În cazul în care judecata continuă, administrarea probelor se va face cu respectarea regimului de urgenţă al judecării conflictelor de drepturi.(2) Instanţa poate să decadă din beneficiul probei admise partea care întârzie nejustificat administrarea acesteia."; … – Art. 28 alin. (2) din Legea nr. 54/2003: „În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) organizaţiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acţiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor lor, fără a avea nevoie de un mandat expres din partea celor în cauză. Acţiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizaţia sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunţă la judecată.”;– Art. 164 din Codul de procedură civilă: "Părţile vor putea cere întrunirea mai multor pricini ce se află înaintea aceleiaşi instanţe sau instanţe deosebite, de acelaşi grad, în care sunt aceleaşi părţi sau chiar împreună cu alte părţi şi al căror obiect şi cauză au între dânsele o strânsă legătură.Întrunirea poate fi făcută de judecător chiar dacă părţile nu au cerut-o.Dosarul va fi trimis instanţei mai întâi învestită, afară numai dacă amândouă părţile cer trimiterea lui la una din celelalte instanţe.Când una din pricini este de competenţa unei instanţe, şi părţile nu o pot înlătura, întrunirea se va face la acea instanţă."În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul român, art. 9 privind sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale, art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, art. 20 alin. (1) referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, art. 40 alin. (1) privind dreptul de asociere, art. 41 alin. (5) privind munca şi protecţia socială a muncii şi art. 53 alin. (1) şi (2) privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi prevederi din Constituţie şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, invocate de autorul excepţiei şi în prezenta cauză, şi cu o motivare identică.Astfel, prin Decizia nr. 473 din 20 aprilie 2010, încă nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Curtea a respins ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 222 şi art. 282 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, ale art. 73 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă şi ale art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, reţinând că, în esenţă, aspectele invocate în motivarea excepţiei reprezintă, în realitate, probleme de interpretare şi aplicare a legii, ce sunt de competenţa instanţelor de judecată, iar nu a instanţei de contencios constituţional.De asemenea, Curtea a reţinut că eventualele necorelări de ordin legislativ dintre dispoziţiile Legii nr. 168/1999 şi cele ale Legii nr. 53/2003 – Codul muncii nu pot forma obiect al controlului de constituţionalitate şi nici nu pot fi invocate drept argument în sprijinul susţinerii neconstituţionalităţii unor reglementări. Examinarea acestora nu intră în sfera de competenţă a Curţii Constituţionale, ci în competenţa exclusivă a Parlamentului de a interveni pe calea unor modificări, completări sau abrogări pentru a asigura ordinea juridică necesară.Curtea constată că s-a mai pronunţat şi asupra constituţionalităţii prevederilor art. 286, art. 287 şi art. 288 din Codul muncii, prin raportare la critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 82 din 5 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 3 martie 2008, Curtea Constituţională a constatat că dispoziţiile menţionate sunt constituţionale, întrucât acestea sunt norme care stabilesc o procedură specială, derogatorie, privind termenele de judecată şi modalitatea administrării probelor în cazul judecării cererilor referitoare la conflictele de muncă. Modalitatea în care au fost reglementate aceste dispoziţii este o opţiune a legiuitorului, care a avut în vedere instituirea unei proceduri simple şi urgente, adaptată raporturilor de muncă şi exercitării dreptului la muncă. Regulile de procedură prevăzute de aceste dispoziţii se aplică în mod echitabil atât angajatorilor, cât şi angajaţilor, fără a fi favorizată o categorie sau alta.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să conducă la schimbarea jurisprudenţei Curţii, şi având în vedere identitatea de raţionament, atât soluţia, cât şi considerentele deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă, atât în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 286-288, cât şi în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 74, art. 75 şi art. 77 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă.În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 164 din Codul de procedură civilă, Curtea a constatat că acestea nu contravin prevederilor constituţionale invocate, ele reglementând norme de procedură a căror interpretare şi aplicare revin instanţelor de judecată.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 222 şi 282 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, ale art. 73 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, precum şi ale art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Petrom” – S.A. din Bucureşti în dosarele nr. 1.938/87/2008 şi nr. 4.424/87/2008 ale Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a civilă şi în dosarele nr. 1.606/116/2008, nr. 1.763/116/2008, nr. 1.545/116/2008, nr. 1.442/116/2008, nr. 1.968/116/2008, nr. 1.385/116/2008 şi nr. 1.502/116/2008 ale Tribunalului Călăraşi – Secţia civilă.Respinge, ca fiind neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 286, 287 şi 288 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, ale art. 74, 75 şi 77 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, precum şi ale art. 164 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Petrom” – S.A. din Bucureşti în dosarele nr. 1.931/116/2008, nr. 1.544/116/2008 şi nr. 2.103/116/2008 ale Tribunalului Călăraşi – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 mai 2010.PREŞEDINTE,ACSINTE GASPARMagistrat-asistent,Mihaela Senia Costinescu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește