DECIZIE nr. 703 din 17 iunie 2008

privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (2) şi (3) şi art. 47 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată



Ioan Vida – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorClaudia Miu – prim-magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (2) şi (3) şi art. 47 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Alexandru Gotia în Dosarul nr. 2.523/85/2006 al Curţii de Apel Alba Iulia – Secţia civilă.La apelul nominal răspunde avocat Mihaela Galanton pentru intimaţii pârâţi, lipsind celelalte părţi, precum şi autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantei intimaţilor pârâţi, care pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât aceasta nu este motivată, iar în subsidiar pune concluzii de respingere ca nefondată.Reprezentantul Ministerului Public, luând cuvântul, solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilă.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea civilă nr. 1R/2008 din 15 februarie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 2.523/85/2006, Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (2) şi (3) şi art. 47 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Alexandru Gotia într-o cauză având ca obiect o acţiune în revendicare.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile art. 4 alin. (2) şi (3) şi art. 47 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 sunt contrare dispoziţiilor art. 16, 20, 21 şi 46 din Constituţie.Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile criticate sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul judecătorului-raportor, susţinerile reprezentantului intimaţilor pârâţi, concluziile procurorului, dispoziţiile criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 4 alin. (2) şi (3) şi art. 47 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată.Curtea constată că excepţia examinată este lovită de o cauză de inadmisibilitate, întrucât aceasta nu este motivată, în sensul cerinţelor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, potrivit căruia „Sesizările trebuie făcute în formă scrisă şi motivate”. Prin motivarea unei atari excepţii se impune să se demonstreze pretinsa contrarietate dintre prevederile legale criticate şi dispoziţii sau principii constituţionale. În prezenta cauză însă autorul excepţiei se mărgineşte să susţină că dispoziţiile criticate sunt contrare dispoziţiilor art. 16, 20 şi 21 din Constituţie.Curtea reţine că, întrucât excepţia de neconstituţionalitate nu este făcută cu respectarea dispoziţiilor imperative ale art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, aceasta are drept consecinţă imposibilitatea exercitării controlului de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională neputându-se substitui autorilor sesizării în ceea ce priveşte invocarea unui motiv de neconstituţionalitate, care ar echivala cu un control din oficiu, ceea ce este inadmisibil. În acelaşi sens s-a mai pronunţat Curtea în jurisprudenţa sa, de exemplu prin Decizia nr. 213 din 7 decembrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 4 februarie 2000.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca fiind inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a art. 4 alin. (2) şi (3) şi art. 47 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată, excepţie ridicată de Alexandru Gotia în Dosarul nr. 2.523/85/2006 al Curţii de Apel Alba Iulia – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 iunie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAPrim-magistrat-asistent,Claudia Miu–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește