DECIZIE nr. 698 din 17 iunie 2008

referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi ale art. II alin. (2) din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004



Ioan Vida – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorValentina Bărbăţeanu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Consiliul Local al Municipiului Oneşti în Dosarul nr. 4.284/110/2007 al Curţii de Apel Bacău Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei, doamna Laura Gabriela Bostan, consilier juridic cu delegaţie la dosar. Se constată lipsa părţii Societatea Comercială "Panon Product" – S.R.L. din Oneşti, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 224D/2008, 229D/2008, 254D/2008, 266D/2008, 272D/2008, 335D/2008, 358D/2008, 359D/2008, 360D/2008, 526D/2008 şi 551D/2008, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi ale art. II alin. (2) din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. Excepţia a fost ridicată din oficiu de Curtea de Apel Braşov – Secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarele nr. 1.562/64/2007, nr. 1.467/64/2007, nr. 1.563/64/2007, nr. 1.511/64/2007, nr. 70/64/2008, nr. 1.551/64/2007, nr. 1.550/64/2007, nr. 1.502/64/2007 şi nr. 1.536/64/2007, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 3.898/2/2006 şi de Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 1.643/57/2007.La apelul nominal răspunde, pentru Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, parte în Dosarul nr. 272D/2008, domnul avocat Dumitru Dobrev, apărător ales cu delegaţie la dosar, membru al Baroului Bucureşti. Se prezintă, de asemenea, domnul Victor Buzamet, consilier juridic al Societăţii Comerciale "Scudiver UTB" – S.A. din Braşov, parte în Dosarul nr. 526D/2008. Se constată lipsa celorlalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.Consilierul juridic al Consiliului Local al Municipiului Oneşti se opune conexării dosarelor. Reprezentanţii celorlalte părţi şi procurorul sunt de acord cu conexarea.Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea dosarelor nr. 224D/2008, nr. 229D/2008, nr. 254D/2008, nr. 266D/2008, nr. 272D/2008, nr. 335D/2008, nr. 358D/2008, nr. 359D/2008, nr. 360D/2008, nr. 526D/2008 şi nr. 551D/2008 la Dosarul nr. 95D/2008, care a fost primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentanţilor părţilor.Consilierul juridic al Consiliului Local al Municipiului Oneşti, autor al excepţiei de neconstituţionalitate ce face obiectul Dosarului nr. 95D/2008, solicită admiterea excepţiei, reiterând argumentele formulate în faţa instanţei de judecată.Apărătorul ales al Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, parte în Dosarul nr. 272D/2008, consideră că excepţia este neîntemeiată.Consilierul juridic al Societăţii Comerciale "Scudiver UTB" – S.A., parte în Dosarul nr. 526D/2008, apreciază că textele de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate şi solicită respingerea acesteia. Depune la dosar note scrise în susţinerea acestei cereri.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că motivările excepţiilor ce fac obiectul dosarelor conexate în prezenta cauză nu aduc elemente de noutate care să impună reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, concretizată în deciziile nr. 404/2008 şi nr. 425/2008.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin Decizia nr. 1.045 din 20 decembrie 2007, pronunţată de Curtea de Apel Bacău – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 4.284/110/2007, şi prin încheierile pronunţate de Curtea de Apel Braşov – Secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarele nr. 1.562/64/2007, nr. 1.467/64/2007, nr. 1.563/64/2007, nr. 1.511/64/2007, nr. 70/64/2008, nr. 1.551/64/2007, nr. 1.550/64/2007, nr. 1.502/64/2007 şi nr. 1.536/64/2007, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 3.898/2/2006 şi de Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 1.643/57/2007, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi, respectiv, a prevederilor art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi ale art. II alin. (2) din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.Excepţia a fost ridicată de Consiliul Local al Municipiului Oneşti şi din oficiu de Curtea de Apel Braşov – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi de Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia de contencios administrativ şi fiscal în litigii având ca obiect soluţionarea excepţiilor de nelegalitate a unor acte administrative.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate Consiliul Local al Municipiului Oneşti susţine că soluţionarea excepţiei de nelegalitate de către instanţa de contencios administrativ, iar nu de instanţa în faţa căreia a fost ridicată, "determină scindarea nejustificată a procesului şi tergiversarea soluţionării acestuia". Arată că "cetăţenii care fac uz de procedura prevăzută la art. 4 din lege sunt privilegiaţi, întrucât, după ce au pierdut termenul de un an în care puteau cere anularea actului administrativ, pot oricând solicita constatarea nelegalităţii acestuia". Mai susţine că "necondiţionarea ridicării excepţiei de nelegalitate unui anumit termen încalcă securitatea şi stabilitatea raporturilor juridice şi a efectelor actelor administrative".Instanţele care au sesizat din oficiu Curtea Constituţională consideră, în esenţă, că textele de lege criticate fac posibilă cenzurarea legalităţii unui act administrativ unilateral cu caracter individual emis anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004, presupunând aplicarea retroactivă a prevederilor acestei legi. Precizează că astfel este permisă „repunerea pe rolul instanţelor judecătoreşti, în mod repetitiv, fără limită în timp, a controlului de legalitate a unui act administrativ unilateral cu caracter individual, fie de către subiectul de drept determinat căruia i se adresează, fie de către terţe persoane, care însă au manifestat o atitudine pasivă prin neexercitarea în termenul legal, sub imperiul legii aplicabile, a acţiunii în anulare”. Apreciază că, prin posibilitatea atacării fără limită în timp a unui asemenea act, „se încalcă dreptul la un proces echitabil, cu componentele sale: dreptul la justiţie şi principiul securităţii raporturilor juridice”.Curtea de Apel Bacău – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul consideră, în punctul de vedere exprimat în Dosarul nr. 95D/2008, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Precizează că instituirea posibilităţii examinării nelegalităţii unui act administrativ individual în raport cu actul normativ în temeiul căruia a fost edictat apare ca o consacrare a dreptului de acces liber la justiţie, fiind asigurate premisele respectării dreptului la un proces echitabil şi a rezonabilităţii duratei procesului şi aplicându-se tuturor celor vizaţi de ipoteza normei, în mod nediscriminatoriu şi fără excepţii.Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât încalcă dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil. În susţinerea acestei opinii, arată că, prin neimpunerea unui termen înlăuntrul căruia să poată fi solicitat controlul de legalitate al unui act administrativ, se contravine principiului securităţii raporturilor juridice şi se aduce atingere înseşi substanţei dreptului la un tribunal.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentanţilor părţilor prezente şi concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.În ceea ce priveşte legalitatea sesizării în cazul Dosarului nr. 95D/2008, Curtea constată că decizia pronunţată de Curtea de Apel Bacău nu a soluţionat fondul cauzei, împrejurare ce ar fi făcut inutil controlul de constituţionalitate a prevederilor criticate, ci a examinat numai problema admisibilităţii excepţiei de neconstituţionalitate, ca urmare a exercitării căii de atac a recursului împotriva încheierii prin care Tribunalul Bacău Secţia comercială şi de contencios administrativ apreciase că nu este necesară sesizarea Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate. Aşa fiind, deşi sesizarea nu s-a realizat printr-o încheiere, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, pentru a se evita tergiversarea soluţionării litigiului dintre părţi, deci pentru înfăptuirea cu celeritate a actului de justiţie, Curtea Constituţională se consideră legal sesizată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, modificate prin art. I pct. 5 din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. Curtea observă că, în ceea ce priveşte obiectul Dosarului nr. 95D/2008, deşi Consiliul Local al Municipiului Oneşti a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a întregului art. 4 din Legea nr. 554/2004, în realitate, argumentarea criticii se rezumă numai la dispoziţiile primelor două alineate ale acestuia.De asemenea, obiectul excepţiei îl formează şi prevederile art. II alin. (2) din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.Textele de lege criticate au următorul cuprins:– Art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004: „(1) Legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepţie, din oficiu sau la cererea părţii interesate. În acest caz, instanţa, constatând că de actul administrativ depinde soluţionarea litigiului pe fond, sesizează, prin încheiere motivată, instanţa de contencios administrativ competentă şi suspendă cauza. Încheierea de sesizare a instanţei de contencios administrativ nu este supusă niciunei căi de atac, iar încheierea prin care se respinge cererea de sesizare poate fi atacată odată cu fondul. Suspendarea cauzei nu se dispune în ipoteza în care instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de nelegalitate este instanţa de contencios administrativ competentă să o soluţioneze.(2) Instanţa de contencios administrativ se pronunţă, după procedura de urgenţă, în şedinţă publică, cu citarea părţilor şi a emitentului. În cazul în care excepţia de nelegalitate vizează un act administrativ unilateral emis anterior intrării în vigoare a prezentei legi, cauzele de nelegalitate urmează a fi analizate prin raportare la dispoziţiile legale în vigoare la momentul emiterii actului administrativ."; … – Art. II alin. (2) din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004: „(2) Dispoziţiile referitoare la excepţia de nelegalitate şi la garanţiile procesuale prevăzute de Legea nr. 554/2004, cu modificările ulterioare, se aplică şi cauzelor aflate pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a prezentei legi. Excepţia de nelegalitate poate fi invocată şi pentru actele administrative unilaterale emise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004, în forma sa iniţială, cauzele de nelegalitate urmând a fi analizate prin raportare la dispoziţiile legale în vigoare la momentul emiterii actului administrativ.”În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin următoarelor dispoziţii din Legea fundamentală: art. 1 alin. (3) privind caracterul de stat de drept, democratic şi social al României, art. 11 care reglementează raportul dintre dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 15 alin. (2) care prevede că legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, art. 16 alin. (1) care consacră egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 care garantează accesul liber la justiţie şi art. 126 alin. (6) care garantează controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice pe calea contenciosului administrativ.De asemenea, au fost invocate prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil, sub aspectul principiului securităţii raporturilor juridice şi a dreptului la justiţie, precum şi cele ale art. 6 din Codul bunei administraţii, aprobat prin Recomandarea CM/REC din 20 iunie 2007 a Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei (şi nu al statelor membre ale Uniunii Europene), care prevăd expres că administraţiile publice nu pot lua măsuri retroactive, în afara excepţiilor legal justificate, şi nu pot aduce atingere drepturilor câştigate şi situaţiilor juridice legal constituite decât în împrejurări urgente de interes public.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii aceloraşi prevederi de lege ce formează obiect al excepţiei de neconstituţionalitate şi în prezenta cauză, prin raportare la aceleaşi texte din Legea fundamentală şi din celelalte documente internaţionale invocate şi prin prisma unor critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 404 din 10 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 6 mai 2008, şi prin Decizia nr. 425 din 10 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 8 mai 2008, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate, pentru motivele acolo reţinute. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziilor amintite îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi ale art. II alin. (2) din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Consiliul Local al Municipiului Oneşti în Dosarul nr. 4.284/110/2007 al Curţii de Apel Bacău Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, precum şi din oficiu de Curtea de Apel Braşov – Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarele nr. 1.562/64/2007, nr. 1.467/64/2007, nr. 1.563/64/2007, nr. 1.511/64/2007, nr. 70/64/2008, nr. 1.551/64/2007, nr. 1.550/64/2007, nr. 1.502/64/2007 şi nr. 1.536/64/2007, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 3.898/2/2006 şi de Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 1.643/57/2007.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 iunie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Valentina Bărbăţeanu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește