DECIZIE nr. 697 din 17 iunie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedură penală



Ioan Vida – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIuliana Nedelcu – procurorOana Cristina Puică – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Societatea Agricolă "Inoteşti" din comuna Colceag, judeţul Prahova, în Dosarul nr. 1.335/42/2007 al Curţii de Apel Ploieşti – Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, de Constantin Virgil Manea în Dosarul nr. 3.809/2/2007 (nr. în format vechi 1.351/2007) al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia I penală, de Marin Duţă şi Societatea Agricolă "Inoteşti" din comuna Colceag, judeţul Prahova, în Dosarul nr. 1.387/259/2007 al Tribunalului Prahova – Secţia penală, de Constantin Virgil Manea în Dosarul nr. 10.365/1/2007, de Marin Duţă în dosarele nr. 6.793/1/2007 şi nr. 6.795/1/2007, de Ion Mladin în Dosarul nr. 2.359/54/2007, de Societatea Comercială "Cătălina Impex" – S.R.L. din Vaslui, judeţul Vaslui, în Dosarul nr. 1.476/44/2007, toate aceste din urmă dosare fiind ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală.La apelul nominal răspunde autorul excepţiei Marin Duţă personal şi în calitate de reprezentant legal al Societăţii Agricole "Inoteşti" din comuna Colceag, Judeţul Prahova. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă Curţii că autorul excepţiei Ion Mladin a formulat concluzii scrise, prin care a solicitat admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedură penală.Curtea, având în vedere că excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 12D/2008, nr. 79D/2008, nr. 101D/2008, nr. 281D/2008, nr. 540D/2008, nr. 1.026D/2008, nr. 1.050D/2008 şi nr. 1.201D/2008 au obiect identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Autorul excepţiei prezent arată că nu este de acord cu conexarea dosarelor.Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării cauzelor.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 79D/2008, nr. 101D/2008, nr. 281D/2008, nr. 540D/2008, nr. 1.026D/2008, nr. 1.050D/2008 şi nr. 1.201D/2008 la Dosarul nr. 12D/2008, care este primul înregistrat.Cauza este în stare de judecată.Marin Duţă solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată şi depune la dosar concluzii scrise în acest sens. Arată că textul de lege criticat "reprezintă un cumul de escrocherii ale breslei juridice, care favorizează infractorii, iar dosarele judecătoreşti şi de cercetare penală se falsifică, se vând şi se cumpără".Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin Încheierea din 14 decembrie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 1.335/42/2007, Curtea de Apel Ploieşti – Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Societatea Agricolă "Inoteşti" din comuna Colceag, judeţul Prahova, cu ocazia soluţionării plângerii împotriva unor rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale.Prin Încheierea din 29 noiembrie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 3.809/2/2007 (nr. în format vechi 1.351/2007), Curtea de Apel Bucureşti – Secţia I penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Constantin Virgil Manea cu ocazia soluţionării plângerii împotriva unei rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale.Prin Încheierea din 16 ianuarie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 1.387/259/2007, Tribunalul Prahova – Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Marin Duţă şi Societatea Agricolă "Inoteşti" din comuna Colceag, judeţul Prahova, cu ocazia soluţionării recursului privind o sentinţă penală referitoare la plângerea împotriva unor rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale.Prin încheierile din 23 ianuarie 2008, 14 februarie 2008, 26 şi 27 martie 2008, pronunţate în dosarele nr. 6.793/1/2007, nr. 6.795/1/2007, nr. 10.365/1/2007, nr. 1.476/44/2007 şi nr. 2.359/54/2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Marin Duţă, de Constantin Virgil Manea, de Societatea Comercială "Cătălina Impex" – S.R.L. din Vaslui, judeţul Vaslui, şi de Ion Mladin, cu ocazia soluţionării plângerilor împotriva unor acte de netrimitere în judecată ale procurorului, respectiv cu ocazia soluţionării recursurilor privind sentinţe penale referitoare la plângeri împotriva unor rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că vinovăţia celor acuzaţi trebuie să fie stabilită de instanţa de judecată, iar nu de procuror. Consideră că textul de lege atacat "reprezintă un cumul de escrocherii ale breslei juridice, prin care se lasă portiţe ca bandele de infractori care dau cote mari să fie favorizaţi, exoneraţi de răspundere penală. Procurorii nu apără drepturile celor vătămaţi, ci ale bandelor de infractori, […] dau soluţii false, vând-cumpără dosarele de cercetare penală". Art. 278^1 din Codul de procedură penală mai este criticat şi pe motiv că nu prevede răspunderea penală a poliţistului anchetator, a procurorului şi a judecătorului care se ocupă de un caz, respectiv a foştilor securişti.Curtea de Apel Ploieşti – Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie apreciază că prevederile art. 278^1 din Codul de procedură penală nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate, ci, dimpotrivă, sunt de natură să garanteze dreptul oricărei persoane nemulţumite de soluţiile adoptate de procuror de a se adresa instanţei de judecată pentru verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurii dispuse. Cu toate acestea, consideră că prevederile "art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală ar putea contraveni dispoziţiilor art. 16 din Constituţie în măsura în care se condiţionează dreptul persoanei vătămate de a formula plângere de promovarea acesteia în termenul prevăzut în teza finală a acestui text de lege, deşi procurorul ierarhic superior nu a soluţionat plângerea şi prin urmare nu se justifică o asemenea procedură". Apreciază că termenul la care face referire art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală nu poate fi socotit decât în favoarea persoanei vătămate care are dreptul la rezolvarea cauzei sale într-un termen rezonabil, iar nu în defavoarea sa, căci, altfel, dreptul recunoscut prin art. 278^1 din Codul de procedură penală ar fi doar formal, iluzoriu, ceea ce nu poate fi acceptat.Curtea de Apel Bucureşti – Secţia I penală consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, fiind formulată în condiţiile necunoaşterii adecvate a materiei, precum şi în scop şicanator la adresa celeilalte părţi.Tribunalul Prahova – Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile art. 278^1 din Codul de procedură penală nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate.Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu contravine dispoziţiilor constituţionale invocate de autorii excepţiei, făcând trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie. Mai arată că legiuitorul nu poate restrânge sfera persoanelor care pot fi trase la răspundere penală în raport de calitatea acestora. Consideră că, de altfel, critica vizează extinderea dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedură penală şi la alte situaţii neprevăzute de textul de lege, în sensul de a se reglementa posibilitatea formulării plângerii nu doar împotriva actelor procurorului de netrimitere în judecată, ci şi împotriva actelor sau măsurilor unei anumite categorii de persoane.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, făcând trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie. Mai arată că nu pot face obiectul controlului de constituţionalitate criticile care nu vizează încălcări ale dispoziţiilor Constituţiei, ci aspecte legate de activitatea Ministerului Public.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 278^1 din Codul de procedură penală sunt constituţionale. Arată că textul de lege criticat este menit să asigure accesul la justiţie în acele cauze în care procurorul a emis un act de netrimitere în judecată. Totodată, limitarea mijloacelor de probă care pot fi administrate la judecarea plângerii împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată este justificată având în vedere faptul că în procedura plângerii reglementate de art. 278^1 din Codul de procedură penală nu se judecă fondul cauzei, ci doar temeinicia şi legalitatea soluţiilor pronunţate de procuror, pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a eventualelor probe scrise înfăţişate de părţi. Astfel, persoana vătămată are posibilitatea să demonstreze atât caracterul incomplet al urmăririi penale, cât şi aprecierea eronată a probelor pe care s-a întemeiat soluţia emisă de procuror. În plus, nicio dispoziţie legală nu împiedică persoana vătămată ca, atunci când apreciază că este posibilă administrarea altor probe pentru stabilirea adevărului, să solicite procurorului care a emis actul de netrimitere în judecată sau procurorului ierarhic superior să dispună, în condiţiile prevăzute de lege, începerea sau redeschiderea urmăririi penale. Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 278^1 din Codul de procedură penală nu aduc atingere nici celorlalte dispoziţii constituţionale invocate de autorii excepţiei. În sensul celor arătate, invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 849/2007, nr. 120/2008 şi nr. 355/2008.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei prezent, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 278^1 din Codul de procedură penală, modificate prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, având următorul cuprins:"După respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei ori, după caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum şi orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 şi 278, la judecătorul de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă. Plângerea poate fi făcută şi împotriva dispoziţiei de netrimitere în judecată cuprinse în rechizitoriu.În cazul în care prim-procurorul parchetului sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori procurorul ierarhic superior nu a soluţionat plângerea în termenul prevăzut în art. 277, termenul prevăzut în alin. 1 curge de la data expirării termenului iniţial de 20 de zile.Dosarul va fi trimis de parchet judecătorului, în termen de 5 zile de la primirea adresei prin care se cere dosarul.Persoana faţă de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale, precum şi persoana care a făcut plângerea se citează. Neprezentarea acestor persoane, legal citate, nu împiedică soluţionarea cauzei. Când judecătorul consideră că este absolut necesară prezenţa persoanei lipsă, poate lua măsuri pentru prezentarea acesteia.La judecarea plângerii, prezenţa procurorului este obligatorie.La termenul fixat pentru judecarea plângerii, judecătorul dă cuvântul persoanei care a făcut plângerea, persoanei faţă de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale şi apoi procurorului.Judecătorul, soluţionând plângerea, verifică rezoluţia sau ordonanţa atacată, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei şi a oricăror înscrisuri noi prezentate.Judecătorul pronunţă una dintre următoarele soluţii:a) respinge plângerea, prin sentinţă, ca tardivă sau inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată, menţinând rezoluţia sau ordonanţa atacată; … b) admite plângerea, prin sentinţă, desfiinţează rezoluţia sau ordonanţa atacată şi trimite cauza procurorului, în vederea începerii sau redeschiderii urmăririi penale, după caz. Judecătorul este obligat să arate motivele pentru care a trimis cauza procurorului, indicând totodată faptele şi împrejurările ce urmează a fi constatate şi prin care anume mijloace de probă; … c) admite plângerea, prin încheiere, desfiinţează rezoluţia sau ordonanţa atacată şi, când probele existente la dosar sunt suficiente, reţine cauza spre judecare, în complet legal constituit, dispoziţiile privind judecata în primă instanţă şi căile de atac aplicându-se în mod corespunzător. … În cazul prevăzut în alin. 8 lit. c), actul de sesizare a instanţei îl constituie plângerea persoanei la care se referă alin. 1.Hotărârea judecătorului pronunţată potrivit alin. 8 lit. a) şi b) poate fi atacată cu recurs de procuror, de persoana care a făcut plângerea, de persoana faţă de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale, precum şi de orice altă persoană ale cărei interese legitime sunt vătămate.În situaţia prevăzută în alin. 8 lit. a), persoana în privinţa căreia judecătorul, prin hotărâre definitivă, a decis că nu este cazul să se înceapă ori să se redeschidă urmărirea penală nu mai poate fi urmărită pentru aceeaşi faptă, afară de cazul când s-au descoperit fapte sau împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de organul de urmărire penală şi nu a intervenit unul dintre cazurile prevăzute în art. 10.Judecătorul este obligat să rezolve plângerea în termen de cel mult 30 de zile de la primirea acesteia.Plângerea greşit îndreptată se trimite organului judiciar competent."În susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi legale, autorii excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) cu privire la statul român, ale art. 16 alin. (1) şi (2) referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 40 cu privire la dreptul de asociere, ale art. 45 referitoare la libertatea economică, ale art. 124 privind înfăptuirea justiţiei, ale art. 131 referitoare la rolul Ministerului Public şi ale art. 132 alin. (1) cu privire la statutul procurorilor, precum şi a prevederilor art. 1 privind obligaţia de a respecta drepturile omului şi ale art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile art. 278^1 din Codul de procedură penală au fost supuse în numeroase rânduri controlului instanţei de contencios constituţional, prin raportare la dispoziţii din Legea fundamentală şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale invocate şi în prezenta cauză şi cu motivări similare. În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 66 din 3 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 142 din 17 februarie 2005, Decizia nr. 64 din 2 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 22 februarie 2006, Decizia nr. 849 din 9 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 15 noiembrie 2007, Decizia nr. 1.132 din 27 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 7 ianuarie 2008, Decizia nr. 1.159 din 11 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 14 din 8 ianuarie 2008, Decizia nr. 120 din 19 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 5 martie 2008, precum şi Decizia nr. 355 din 20 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 272 din 7 aprilie 2008. Cu aceste prilejuri, Curtea a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate, statuând, în mod constant, că dispoziţiile art. 278^1 din Codul de procedură penală nu încalcă egalitatea în drepturi, liberul acces la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, ci dau expresie acestor garanţii constituţionale.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să ducă la reconsiderarea acestei jurisprudenţe, atât soluţia, cât şi considerentele de principiu cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.În ceea ce priveşte criticile referitoare la omisiuni legislative, precum şi cele care vizează activitatea Ministerului Public şi a instanţelor de judecată, aceste aspecte nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte, ci sunt, după caz, de competenţa legiuitorului, respectiv a instanţelor de judecată, în cadrul căilor de atac prevăzute de lege.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Societatea Agricolă "Inoteşti" din comuna Colceag, judeţul Prahova, în Dosarul nr. 1.335/42/2007 al Curţii de Apel Ploieşti – Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, de Constantin Virgil Manea în Dosarul nr. 3.809/2/2007 (nr. în format vechi 1.351/2007) al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia I penală, de Marin Duţă şi de Societatea Agricolă "Inoteşti" din comuna Colceag, judeţul Prahova, în Dosarul nr. 1.387/259/2007 al Tribunalului Prahova – Secţia penală, de Constantin Virgil Manea în Dosarul nr. 10.365/1/2007, de Marin Duţă în dosarele nr. 6.793/1/2007 şi nr. 6.795/1/2007, de Ion Mladin în Dosarul nr. 2.359/54/2007 şi de Societatea Comercială "Cătălina Impex" – S.R.L. din Vaslui, judeţul Vaslui, în Dosarul nr. 1.476/44/2007, toate aceste din urmă dosare fiind ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 iunie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Oana Cristina Puică––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește