DECIZIE nr. 696 din 5 mai 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. a), art. 10 şi art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorDoina Suliman – magistrat-asistent-şefPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. a), art. 10 şi art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată de Bucur Nicolae în Dosarul nr. 26.608/3/2008 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi de Marc Tiberiu în Dosarul nr. 19.932/3/2008 al aceleiaşi instanţe.La apelul nominal se prezintă avocatul C. Stănescu, pentru autorul excepţiei Marc Tiberiu, şi consilierul juridic Mihaela Jugaru, pentru partea Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, cu delegaţii depuse la dosar. Lipseşte autorul excepţiei Bucur Nicolae, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, având în vedere obiectul parţial identic al excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 82D/2009 şi nr. 446D/2009, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Avocatul autorului excepţiei prezent nu se opune conexării cauzelor.Reprezentantul părţii prezente este de acord cu conexarea cauzelor.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.Curtea dispune, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, conexarea Dosarului nr. 446D/2009 la Dosarul nr. 82DD/2009, care este primul înregistrat.Cauza este în stare de judecată.Avocatul autorului excepţiei solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate pentru motivele invocate în faţa instanţei judecătoreşti.Reprezentantul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii solicită respingerea excepţiei, cu referire la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin Încheierea din 17 noiembrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 26.608/3/2008, Tribunalul Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. a), art. 10 şi art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii.Excepţia a fost ridicată de pârâtul Bucur Nicolae într-o cauză civilă având ca obiect "alte cereri", în contradictoriu cu reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.Prin Încheierea din 26 noiembrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 19.932/3/2008, Tribunalul Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii.Excepţia a fost ridicată de pârâtul Marc Tiberiu într-o cauză civilă având ca obiect "alte cereri", în contradictoriu cu reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii excepţiei susţin că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16, 21, 24, art. 37 alin. (1), art. 53, 124 şi 126, precum şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În acest sens, arată că instanţa de contencios administrativ nu poate avea competenţa de a constata elementele ce definesc calitatea de lucrător al Securităţii, deoarece încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor este necesar şi posibil a fi constatată numai în cadrul procesului penal. Procedura de constatare a calităţii de lucrător al Securităţii conduce la stigmatizarea unei categorii profesionale ce a aparţinut structurilor militarizate, foştii ofiţeri având în continuare obligaţia de a păstra confidenţialitatea informaţiilor de care au luat la cunoştinţă în exercitarea funcţiei.Instanţa de judecată apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 2 lit. a), art. 10 şi art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008.Aceste texte de lege au următorul cuprins:Art. 2 lit. a): "În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:a) lucrător al Securităţii – orice persoană care, având calitatea de ofiţer sau de subofiţer al Securităţii sau al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945-1989, a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului;"; … – Art. 10: "(1) Notele de constatare şi adeverinţele emise de Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii se comunică persoanelor verificate, precum şi persoanelor care au solicitat verificarea, în cazul verificării la cerere, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.(2) Adeverinţele prevăzute la art. 8 lit. b) şi art. 9 se publică de îndată pe pagina proprie de internet a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi pot fi contestate la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti de către orice persoană interesată, în termen de 30 de zile de la publicarea lor."; … – Art. 11: "(1) Acţiunea în constatarea calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia se introduce la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, fiind scutită de taxa de timbru.(2) Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti poate fi atacată cu recurs, în condiţiile legii. … (3) La dosarul cauzei se depun copii certificate de pe documentele aflate în arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, documentele originale putând fi consultate la arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii." … În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 – Egalitatea în drepturi, art. 21 – Accesul liber la justiţie, art. 24 – Dreptul la apărare, art. 37 alin. (1) – Dreptul de a fi ales, art. 53 – Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 124 – Înfăptuirea justiţiei şi art. 126 – Instanţele judecătoreşti, precum şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale – Dreptul la un proces echitabil.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prin Decizia nr. 267 din 24 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 7 aprilie 2009, Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 2 lit. a) şi art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, constatând că acestea sunt constituţionale.Cu acel prilej, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 2 lit. a) din ordonanţă definesc noţiunea de "lucrător al Securităţii" şi explicitează în concret semnificaţia termenului, întrunirea cumulativă a condiţiilor prevăzute de acest text de lege fiind constatată de instanţa judecătorească, Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, respectiv Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în cazul persoanelor care candidează pentru funcţia de Preşedinte al României.Astfel, în condiţiile în care acţiunea în constatarea calităţii de lucrător al Securităţii este introdusă la o instanţă de judecată a cărei hotărâre poate fi atacată cu recurs, potrivit art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, Curtea a reţinut că dispoziţiile de lege criticate nu sunt de natură a încălca dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, ci constituie o garanţie a aplicării principiului prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituţie şi a art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Astfel, procedura de judecată respectă principiile fundamentale privind oralitatea, contradictorialitatea, publicitatea şi dreptul la apărare, părţile având, deopotrivă, posibilitatea de a uza de garanţiile prevăzute de legea procesual civilă pentru a-şi susţine poziţia asupra problemelor de fapt şi de drept.Curtea a reţinut, de asemenea, că dispoziţiile de lege criticate asigură echilibrul procesual al părţilor în litigiu şi dă expresie unui principiu fundamental al dreptului procesual – principiul aflării adevărului, statuat de art. 129 alin. 5 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia: "Judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părţile se împotrivesc."În fine, în ceea ce priveşte art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, Curtea constată că, pentru aceleaşi argumente, aceste dispoziţii de lege nu contravin prevederilor constituţionale şi convenţionale invocate.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. a), art. 10 şi art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată de Bucur Nicolae în Dosarul nr. 26.608/3/2008 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi de Marc Tiberiu în Dosarul nr. 19.932/3/2008 al aceleiaşi instanţe.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 mai 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent-şef,Doina Suliman––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește