DECIZIE nr. 692 din 31 mai 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 696 din Codul civil



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorIngrid Alina Tudora – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 696 din Codul civil, excepţie ridicată de Harasim Janil în Dosarul nr. 3.300/109/2008 al Tribunalului Argeş – Secţia civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că partea Primăria Municipiului Piteşti a depus la dosar note scrise prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă.În acest sens, arată că aspectele invocate de autorul excepţiei nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci privesc probleme de interpretare şi aplicare a reglementării criticate în cauza dedusă judecăţii.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 6 iulie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 3.300/109/2008, Tribunalul Argeş – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 696 din Codul civil, excepţie ridicată de Harasim Janil într-o cauză având ca obiect Legea nr. 10/2001.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile art. 696 din Codul civil "ar trebui interpretate, în contextul actual, în funcţie de raţiunea şi scopul legilor speciale de reparaţie, dat fiind că raţionamentul pentru care nu s-a acceptat succesiunea în termenul prevăzut de dispoziţiile art. 700 din Codul civil şi implicit renunţarea la succesiune, înainte de intrarea în vigoare a legii de reparaţie pentru care se solicita fie reconstituirea, fie plata unor despăgubiri, a fost acela, unanim admis în doctrină, referitor la faptul că moştenirea nu era atractivă deoarece bunul nu se afla în patrimoniul defunctului".Tribunalul Argeş – Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, dat fiind că textul legal criticat nu conţine reglementări care să contravină principiilor constituţionale privind garantarea şi ocrotirea proprietăţii private în mod egal, indiferent de titular.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 696 din Codul civil, care au următorul conţinut: "Eredele ce renunţă este considerat că n-a fost niciodată erede."În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 11 alin. (2) privind dreptul internaţional şi dreptul intern, ale art. 20 alin. (1) referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi ale art. 44 alin. (2) şi (3) privind garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate privată, precum şi celor ale art. 1 intitulat "Protecţia proprietăţii" din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul acesteia susţine că eredele renunţător nu poate beneficia de repunerea în termenul de acceptare a succesiunii, de reconstituire a dreptului de proprietate, deoarece, conform art. 696 din Codul civil, acesta devine persoană străină de moştenirea fostului proprietar. În acest context, precizează că art. 4 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, prevede posibilitatea ca succesibilii care, după data de 6 martie 1945, nu au acceptat moştenirea sunt repuşi de drept în termenul de acceptare a succesiunii pentru bunurile ce fac obiectul prezentei legi. Cererea de restituire are valoare de acceptare a succesiunii pentru bunurile a căror restituire se solicită în temeiul prezentei legi.Prin Decizia nr. XI din 5 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 733 din 30 octombrie 2007, pronunţată ca urmare a soluţionării unui recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat că beneficiază de dreptul de moştenire a proprietăţii, în temeiul art. 13 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, în sensul repunerii în termenul de acceptare a succesiunii, numai moştenitorii care nu au acceptat-o în termenul prevăzut de lege, iar nu şi cei care au renunţat la succesiune.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că instanţele judecătoreşti aplică această decizie şi asupra prevederilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, chiar dacă aceasta se referă doar la terenurile ce constituie obiectul Legii fondului funciar nr. 18/1991.În aceste condiţii, Curtea constată că autorul excepţiei nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci este nemulţumit de modul de interpretare şi aplicare a reglementării criticate în cauza concretă dedusă judecăţii, aspect ce excedează atribuţiilor Curţii Constituţionale, fiind de competenţa de soluţionare a instanţelor judecătoreşti.Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 696 din Codul civil, excepţie ridicată de Harasim Janil în Dosarul nr. 3.300/109/2008 al Tribunalului Argeş – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 31 mai 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Ingrid Alina Tudora––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește