DECIZIE nr. 692 din 17 octombrie 2006

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 404^1, art. 404^2 şi art. 404^3 din Codul de procedură civilă



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorTudorel Toader – judecătorAntonia Constantin – procurorIngrid Alina Tudora – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstitu-ţionalitate a dispoziţiilor art. 404^1, 404^2 şi 404^3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Tiberiu Octavian Cornif în Dosarul nr. 20.030/2005 al Judecătoriei Cluj-Napoca.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza este în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, întrucât criticile formulate de autorului excepţiei nu vizează aspecte de neconstituţionalitate, ci reprezintă strict o problemă de aplicare a legii.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 20 aprilie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 20.030/2005, Judecătoria Cluj-Napoca a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 404^1, 404^2 şi 404^3 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de Tiberiu Octavian Cornif cu ocazia soluţionării unei acţiuni civile având ca obiect întoarcerea executării silite.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 44 şi art. 136 alin. (5) coroborate cu art. 20 alin. (1) din Constituţie, precum şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 6 paragraful 1 din aceeaşi convenţie, prin raportare la art. 11 alin. (1) şi (2) şi art. 20 alin. (1) şi (2) din Legea fundamentală. Autorul excepţiei apreciază că reglementarea criticată este neconstituţională, întrucât "permite rediscutarea unei cauze definitiv soluţionate şi acordarea unui bun mobil către o parte, după ce prin hotărâre definitivă, irevocabilă şi executată fusese acordat celeilalte părţi".Judecătoria Cluj-Napoca apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că textele de lege criticate permit instanţelor judecătoreşti să restabilească situaţia anterioară, în condiţiile în care titlul executor a fost desfiinţat tot de către o instanţă judecătorească, într-o cale de atac prevăzută de lege. Astfel, în urma desfiinţării unei hotărâri executorii, dar care nu a devenit irevocabilă, ale cărei dispoziţii au fost duse la îndeplinire, este absolut just şi echitabil ca legea să prevadă posibilitatea restabilirii situaţiei anterioare, împrejurare care nu aduce însă atingere prevederilor cuprinse în tratatele şi convenţiile internaţionale.De altfel, instanţa apreciază că autorul excepţiei invocă mai mult probleme de fond, iar în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 404^3 din Codul de procedură civilă, arată că acestea nu au aplicabilitate în speţă.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece procedura de judecată, inclusiv executarea silită, se întemeiază pe prevederile art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora normele de procedură sunt stabilite numai prin lege. Totodată, constituie atributul exclusiv al instanţelor posibilitatea de a analiza şi hotărî asupra drepturilor şi obligaţiilor părţilor aflate pe poziţie de egalitate, legea oferind acestora din urmă dreptul de a-şi proba pretenţiile, folosind toate căile de atac.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, şi anume Decizia nr. 467/2004 şi Decizia nr. 558/2004.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2) şi ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 404^1, 404^2 şi 404^3 din Codul de procedură civilă, care au următorul conţinut:– Art. 404^1: "În toate cazurile în care se desfiinţează titlul executoriu sau însăşi executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia.Bunurile asupra cărora s-a făcut executarea se vor restitui celui îndreptăţit.În cazul în care executarea silită s-a făcut prin vânzarea unor bunuri mobile, întoarcerea executării se va face prin restituirea de către creditor a sumei rezultate din vânzare, actualizată în funcţie de rata inflaţiei, cu excepţia situaţiei când îşi găseşte aplicare art. 449.";– Art. 404^2: "În cazul în care instanţa judecătorească a desfiinţat titlul executoriu sau actele de executare, la cererea celui interesat, va dispune, prin aceeaşi hotărâre, şi asupra restabilirii situaţiei anterioare executării.Dacă instanţa care a desfiinţat hotărârea executată a dispus rejudecarea în fond a procesului şi nu a luat măsura restabilirii situaţiei anterioare executării, această măsură se va putea dispune de instanţa care rejudecă fondul.Dacă nu s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare executării în condiţiile alin. 1 şi 2, cel îndreptăţit o va putea cere instanţei judecătoreşti competente potrivit legii.";– Art. 404^3: "Dacă titlul executoriu emis de un alt organ decât o instanţă judecătorească a fost desfiinţat de acel organ sau de un alt organ din afara sistemului instanţelor judecătoreşti, iar modalitatea restabilirii situaţiei anterioare executării nu este prevăzută de lege ori, deşi este prevăzută, nu s-a luat această măsură, ea se va putea obţine pe calea unei cereri introduse la instanţa prevăzută de art. 404^2 alin. 3."Autorul excepţiei susţine că reglementarea criticată contravine prevederilor constituţionale ale art. 44 care consacră dreptul de proprietate privată şi ale art. 136 alin. (5) referitoare la inviolabilitatea proprietăţii private, coroborate cu cele ale art. 20 alin. (1) referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului. De asemenea, apreciază că dispoziţiile criticate contravin şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 6 paragraful 1 din aceeaşi convenţie, prin raportare la art. 11 alin. (1) şi (2) şi la art. 20 alin. (1) şi (2) din Legea fundamentală.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 558 din 16 decembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 25 ianuarie 2005, a reţinut că dispoziţiile art. 404^1 din Codul de procedură civilă se referă exclusiv la cazurile în care a fost desfiinţat titlul executoriu sau însăşi executarea silită. Desfiinţarea acestor acte putea fi dispusă numai de instanţa judecătorească, în urma examinării temeiniciei şi legalităţi lor. La soluţionarea cererii de întoarcere a executării, de asemenea, numai instanţele judecătoreşti sunt competente să stabilească dacă cel care o solicită este sau nu îndreptăţit să obţină restituirea bunului ori a valorii luate prin executarea silită. În această privinţă art. 404^1 alin. 2 din Codul de procedură civilă prevede că „Bunurile asupra cărora s-a făcut executarea se vor restitui celui îndreptăţit”. Creditorul are dreptul neîngrădit de a cere în justiţie valorificarea creanţelor sale şi, la nevoie, executarea silită a acestora, iar debitorul şi orice altă persoană interesată au dreptul să conteste, tot în justiţie, titlul executoriu şi executarea silită însăşi.De altfel, în jurisprudenţa sa, prin Decizia nr. 227 din 18 mai 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 28 mai 2004, Curtea a reţinut că procedura contestaţiei la executare asigură garanţii suficiente pentru protecţia dreptului de proprietate al tuturor părţilor implicate în proces, prin însuşi faptul că le oferă posibilitatea de a contesta executarea, de a solicita suspendarea acesteia, iar, în cazul admiterii contestaţiei şi desfiinţării titlului executoriu sau a înseşi executării silite, persoanele interesate au dreptul la întoarcerea executării prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d), precum şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 404^1, art. 404^2 şi art. 404^3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Tiberiu Octavian Cornif în Dosarul nr. 20.030/2005 al Judecătoriei Cluj-Napoca.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 octombrie 2006.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEprof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Ingrid Alina Tudora––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește