DECIZIE nr. 69 din 15 aprilie 1997

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 332 alin. 3 din Codul de procedură penală



Ioan Muraru – preşedinteViorel Mihai Ciobanu – judecătorNicolae Popa – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorVictor Dan Zlatescu – judecătorRaul Petrescu – procurorGabriela Dragomirescu – magistrat-asistentPe rol, pronunţarea asupra recursului declarat de Parchetul General de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie împotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 129 din 24 octombrie 1996.Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 1 aprilie 1997, în prezenta reprezentantului recurentului şi în lipsa celeilalte părţi legal citate, şi au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data 8 aprilie 1997 şi apoi pentru data de 15 aprilie 1997.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Decizia nr. 129 din 24 octombrie 1996 Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate a art. 332 alin. 3 din Codul de procedură penală, cat priveşte limitarea dreptului de a exercita recursul numai la inculpatul arestat. Pentru a pronunţa aceasta soluţie, Curtea a reţinut ca parte interesată, în temeiul art. 128 din Constituţie, este nu numai inculpatul arestat în cauza, ci şi inculpatul judecat în stare de libertate sau cel arestat în alta cauza şi deci au dreptul de a face recurs împotriva hotărârii de desesizare, după cum au acest drept şi alte persoane ale căror interese legitime au fost vătămate printr-o astfel de hotărâre.Împotriva Deciziei nr. 129 din 24 octombrie 1996 a declarat recurs, în termen legal, Parchetul General de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie.Prin motivele de recurs formulate, invocandu-se dispoziţiile constituţionale ale art. 128 şi 49, precum şi cele ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale se arata ca excepţia instituită prin art. 332 alin. 3 din Codul de procedură penală se înscrie în rândul regulilor derogatorii legitimate legal. Restrangerea exerciţiului caii de atac la procuror şi la inculpatul arestat este justificată, întrucât aceştia sunt singurii subiecti procesuali în special legitim interesaţi sa atace hotărârea de desesizare şi restituirea cauzei procurorului pentru a dispune efectuarea urmăririi penale de către organul competent. Inculpatul are acest drept doar în cazul în care este arestat pentru ca restituirea cauzei ar duce fără temei la prelungirea arestării.CURTEA,având în vedere decizia atacată, motivele de recurs invocate, raportul întocmit de judecătorul-raportor, prevederile art. 332 alin. 3 din Codul de procedură penală, raportate la dispoziţiile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, constata următoarele:Recursul declarat împotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 129 din 24 octombrie 1996 este neîntemeiat şi urmează a fi respins. Prin motivele de recurs formulate, se susţine ca art. 332 alin. 3 din Codul de procedură penală nu contravine art. 128 şi art. 49 din Constituţie şi nici art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Decizia recurată, analizând constituţionalitatea art. 332 alin. 3 din Codul de procedură penală, a reţinut ca dispoziţiile art. 128 din Constituţie, care prevăd ca "împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii", garantează dreptul tuturor părţilor interesate de a exercita căile de atac în condiţiile legii. Asa fiind, în mod corect prin Decizia nr. 129 din 24 octombrie 1996 s-a statuat ca, întrucât şi inculpatul nearestat are interes legitim, este îndreptăţit sa exercite calea de atac împotriva hotărârii de desesizare, pronunţată de instanţa de judecată. Soluţia se impune şi în temeiul principiului egalităţii părţilor şi al echivalentei armelor, care trebuie să guverneze un proces echitabil, pe toată durata desfăşurării sale.Argumentele din recurs, ce se întemeiază pe dispoziţiile art. 49 din Constituţie şi ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, urmează a fi inlaturate, întrucât, în mod judicios, decizia recurată analizează excepţia de neconstituţionalitate a art. 332 alin. 3 din Codul de procedură penală şi prin raportare la aceste dispoziţii legale.Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 25 şi al art. 26 din Legea nr. 47/1992,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge recursul declarat de Parchetul General de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie împotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 129 din 24 octombrie 1996.Definitivă.Pronunţată în şedinţa publică din 15 aprilie 1997.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN MURARUMagistrat-asistent,Gabriela Dragomirescu–––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește