Informatii Document
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 392 din 10 iunie 2009
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act | |
Nu exista actiuni induse de acest act | |
Acte referite de acest act: | |
Acte care fac referire la acest act: | |
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale
Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorIon Predescu – judecătorTudorel Toader – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorIrina Loredana Gulie – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, excepţie invocată de Societatea Comercială „Petrana” – S.R.L. din Sibiu în Dosarul nr. 7.239/306/2007 al Tribunalului Sibiu – Secţia comercială şi de contencios administrativ.La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza se află în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 5 decembrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 7.239/306/2007, Tribunalul Sibiu – Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale. Excepţia a fost invocată de Societatea comercială „Petrana” – S.R.L., într-o cauză civilă având ca obiect plângerea împotriva unui proces-verbal de contravenţie emis de Garda Financiară Sibiu.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 41 teza întâi din Constituţie, referitoare la neîngrădirea dreptului la muncă, prin aceea că, instituind suspendarea activităţii unui operator economic care nu şi-a îndeplinit obligaţia cuprinsă în prevederile art. 10 lit. b) din actul normativ criticat, respectiv aceea referitoare la utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale sau emiterea bonurilor fiscale în condiţiile legii, se instituie în fapt răspunderea colectivă a tuturor angajaţilor operatorului economic respectiv pentru fapta culpabilă a unui singur angajat. Se mai susţine că modalitatea de redactare a textului de lege criticat atrage şi încălcarea dispoziţiilor art. 53 alin. (2) din Legea fundamentală, referitoare la criteriul proporţionalităţii măsurii de restrângere a exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. De asemenea, autoarea excepţiei susţine şi o contradicţie ce ar exista între textul de lege criticat şi dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 45 – Libertatea economică şi art. 135 alin. (2) lit. a) referitoare la obligaţia statului de a asigura libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale şi crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie, fără a arăta în ce constă această contradicţie.Tribunalul Sibiu – Secţia comercială şi de contencios administrativ şi-a exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. A arătat, în acest sens, că sancţiunea suspendării activităţii unui operator economic care săvârşeşte contravenţia prevăzută de art. 10 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 nu respectă întotdeauna principiul proporţionalităţii care trebuie să existe între măsura restrângerii exerciţiului unor drepturi şi situaţia care a determinat adoptarea acesteia.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile criticate sunt constituţionale, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul acesteia îl constituie prevederile art. 14 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 21 ianuarie 2005, având următorul cuprins:"(2) Nerespectarea de către operatorii economici a prevederilor art. 10 lit. b), referitoare la neutilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, neemiterea bonurilor fiscale pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate, emiterea de bonuri cu o valoare inferioară celei reale şi nereintroducerea datelor înscrise pe rola-jurnal privind tranzacţiile efectuate de la ultima închidere zilnică până în momentul ştergerii memoriei operative, atrage şi suspendarea activităţii unităţii pe o perioadă de 3 luni."Excepţia de neconstituţionalitate se raportează la prevederile constituţionale cuprinse în art. 41 teza întâi referitoare la neîngrădirea dreptului la muncă, art. 53 alin. (2) referitoare la criteriul proporţionalităţii măsurii de restrângere a exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 45 – Libertatea economică şi art. 135 alin. (2) lit. a) privind obligaţia statului de a asigura libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale şi crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie.Examinând excepţia, Curtea constată că prevederile art. 14 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale invocate şi în prezenta cauză şi cu aceeaşi motivare. Astfel, prin Decizia nr. 529 din 31 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 28 iunie 2007, Curtea a statuat că prevederile legale criticate reprezintă norme coercitive, instituind sancţiuni contravenţionale pentru operatorii economici care nu respectă dispoziţiile legale incidente în materie, consecinţa încălcării acestora fiind amendarea contravenientului şi suspendarea activităţii acestuia. Or, stabilirea unei contravenţii şi sancţionarea acesteia cu amendă, respectiv cu suspendarea activităţii operatorului economic reprezintă o opţiune a legiuitorului, care dă expresie preocupării statului pentru a asigura libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale şi crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie, în deplină concordanţă cu prevederile art. 45 şi art. 135 alin. (2) lit. a) din Legea fundamentală.S-a mai arătat, în decizia menţionată, că suspendarea activităţii operatorului economic în cazul constatării contravenţiilor prevăzute de lege este justificată de imperativul protejării interesului social şi al ordinii de drept prin adoptarea unor măsuri specifice de preîntâmpinare şi de sancţionare a faptelor care generează sau ar putea genera fenomene economice negative, cum ar fi evaziunea fiscală, şi nu poate fi considerată ca aducând atingere prevederilor constituţionale referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi ori dreptului la muncă.Întrucât în prezenta cauză au fost invocate aspecte deja examinate în decizia menţionată, atât soluţia, cât şi considerentele acesteia îşi menţin valabilitatea.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, excepţie invocată de Societatea Comercială „Petrana” – S.R.L. din Sibiu în Dosarul nr. 7.239/306/2007 al Tribunalului Sibiu – Secţia comercială şi de contencios administrativ.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 mai 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Irina Loredana Gulie__________