DECIZIE nr. 68 din 18 aprilie 2000

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, republicată



Lucian Mihai – preşedinteCostica Bulai – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorIoan Murau – judecătorNicolae Popa – judecătorLucian Stangu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorPaula C. Pantea – procurorLaurentiu Cristescu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, republicată, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Uzina Constructoare de Maşini” – S.A. din Resita în Dosarul nr. 4.678/1999 al Tribunalului Caraş-Severin.La apelul nominal, răspunde Adrian Ciofu, reprezentantul Sindicatului "Resita 1771", lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Sindicatului "Resita 1771" solicita respingerea excepţiei ca inadmisibila, arătând ca autorul excepţiei nu indica textul constituţional care ar fi încălcat prin art. 18 alin. (3) din Legea nr. 130/1996, republicată. Mai arata ca acest act normativ a completat cadrul legislativ prin care sindicatele îşi manifesta, prin participarea la negocierea contractelor colective de muncă la diferite niveluri, rolul de reprezentant al salariaţilor. În continuare, se considera ca demersul autorului excepţiei nu este decât o încercare de tergiversare a negocierii contractului colectiv de muncă în Societatea Comercială „Uzina Constructoare de Maşini” S.A. din Resita.Reprezentantul Ministerului Public arata ca autorul excepţiei, neindicand nici un text constituţional care ar fi fost încălcat prin dispoziţiile art. 18 alin. (3) din Legea nr. 130/1996, republicată, nu se poate lua în discuţie neconstituţionalitatea textului de lege menţionat. Considera ca în notele scrise autorul excepţiei critica de fapt modul de aplicare a art. 18 alin. (3) din această lege, iar nu neconstituţionalitatea acestuia. În consecinţa solicita respingerea excepţiei ca fiind nefondata.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 8 decembrie 1999, pronunţată în Dosarul nr. 4.678/1999, Tribunalul Caraş-Severin a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 19 mai 1998, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Uzina Constructoare de Maşini” – S.A. din Resita.Obiectul cauzei în care s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate îl constituie soluţionarea recursurilor declarate împotriva Sentinţei civile nr. 4.114 din 23 septembrie 1999 a Judecătoriei Resita, prin care s-a constatat îndeplinirea de către Sindicatul "Resita 1771" a condiţiilor de reprezentativitate la nivel de unitate.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine ca dispoziţiile art. 18 alin. (3) din Legea nr. 130/1996, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 143/1997, sunt neconstituţionale pentru ca permit constatarea reprezentativitatii şi a organizaţiilor sindicale din unităţi care nu îndeplinesc cumulativ condiţiile prevăzute de art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 130/1996, dar sunt afiliate unei organizaţii sindicale reprezentative la nivel superior. Autorul excepţiei nu indica nici un text sau principiu constituţional care ar fi încălcat prin dispoziţia legală criticata. Mai susţine ca Legea nr. 54/1991 cu privire la sindicate nu prevede obligaţia sindicatelor de a se afilia federaţiilor sau confederatiilor sindicale şi, prin urmare, afilierea fără îndeplinirea şi a celorlalte condiţii nu justifica recunoaşterea reprezentativitatii. Se mai arata ca dispoziţia legală criticata creează posibilitatea eludarii prevederilor art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 130/1996, care stabilesc condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească sindicatele pentru a putea reprezenta salariaţii la negocierea contractului colectiv de muncă. În aceste condiţii, în unităţi cu un număr mare de salariaţi se pot constitui foarte multe sindicate cu un număr redus de membri, dar care fiind afiliate la federaţii sau confederatii sindicale pretind ca, pe aceasta baza, sa participe la negocierea contractului colectiv de muncă.Tribunalul Caraş-Severin, exprimandu-şi opinia, "apreciază ca reclamantul Sindicatul lt; lt;Resita 1771 gt; gt; a dobândit reprezentativitatea în mod legal, ca se încadrează în prevederile art. 17 din Legea nr. 130/1996, şi ca dispoziţiile art. 18 alin. (3) sunt legale şi îi sunt aplicabile”, dar nu se pronunţa asupra constituţionalităţii textului de lege criticat.Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi putea exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul, în punctul sau de vedere, arata ca autorul excepţiei nu indica dispoziţiile constituţionale considerate ca fiind incalcate. De altfel, autorul excepţiei "nu susţine neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 130/1996, republicată, ci ataca modul de aplicare a dispoziţiilor legale menţionate, în raport cu prevederile art. 17 alin. (1) lit. c) din aceeaşi lege, precum şi cu prevederile Legii nr. 54/1991 cu privire la sindicate”, ceea ce, potrivit dispoziţiilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, nu poate constitui obiect al controlului de constituţionalitate, „iar jurisprudenta Curţii Constituţionale a stabilit în mod constant, prin decizii definitive şi obligatorii, ca aspectele privind situaţia de fapt şi justificarea drepturilor subiective ale părţilor, precum şi aplicarea unei legi sunt de competenţa instanţelor judecătoreşti”. În concluzie, Guvernul apreciază ca excepţia ridicată este inadmisibila.Preşedinţii celor două Camerei ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, susţinerile autorului excepţiei, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, retine următoarele:În conformitate cu prevederile art. 144 lit. c) din Constituţie şi ale art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa să se pronunţe asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Excepţia priveşte dispoziţiile art. 18 alin. (3) din Legea nr. 130/1996, republicată, text care prevede că „Organizaţiile sindicale din unitate sunt reprezentative, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. c), precum şi dacă sunt afiliate la o organizaţie sindicala reprezentativa”.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, republicată, stabileşte la art. 14 lit. b) ca salariaţii, ca parte a contractului colectiv de muncă, sunt reprezentaţi, „la nivel de unitate, de către organizaţiile sindicale legal constituite şi reprezentative ori, acolo unde nu este constituit un sindicat reprezentativ, prin reprezentanţii aleşi ai salariaţilor”. Aceeaşi lege stabileşte prin dispoziţiile art. 17 alin. (1) lit. c) ca la negocierea contractului colectiv de muncă la nivel de unitate participa organizaţiile sindicale care îndeplinesc cumulativ doua condiţii, şi anume: 1. „au statut legal de organizaţie sindicala”; 2. „numărul de membri ai sindicatului reprezintă cel puţin o treime din numărul salariaţilor unităţii”.Curtea mai constata ca prin prevederile art. 18 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 130/1996, republicată, legiuitorul a stabilit ca sindicatele din unităţi pot dobândi reprezentativitatea şi prin afilierea la o organizaţie sindicala reprezentativa. De fapt, autorul excepţiei critica aceasta completare, introdusă în art. 18 alin. (3) prin Legea nr. 143/1997, considerând ca pe aceasta cale într-o unitate poate fi constituit un număr mare de sindicate cu foarte putini membri, dar care va putea participa la negocierea contractului colectiv de muncă, fiind considerate reprezentative doar prin simplul fapt ca sunt afiliate unei organizaţii sindicale reprezentative la nivel superior.Examinandu-se dispoziţiile art. 18 alin. (3), în coroborare cu celelalte dispoziţii ale Legii nr. 130/1996, republicată, care reglementează reprezentarea salariaţilor de către sindicate la negocierea contractului colectiv de muncă, şi în lumina criticilor formulate de autorul excepţiei nu se poate retine ca acest text ar încalcă vreo norma constituţională sau ca ar fi contrar principiilor Legii fundamentale.Constituţia reglementează activitatea sindicatelor în cadrul principiilor generale, stabilind prin art. 9 ca "Sindicatele se constituie şi îşi desfăşoară activitatea potrivit cu statutele lor, în condiţiile legii. Ele contribuie la apărarea drepturilor şi la promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale salariaţilor". Prin aceste norme constituţionale nu se reglementează modalităţile concrete în care sindicatele contribuie la apărarea drepturilor şi la promovarea intereselor salariaţilor şi nici condiţiile în care acestea îi reprezintă pe salariaţi. În prima teza a art. 9 din Constituţie se stabileşte ca sindicatele îşi desfăşoară activitatea "în condiţiile legii". Prin urmare, Curtea constata ca stabilirea condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească sindicatele pentru a putea participa la negocierea contractului colectiv de muncă este atributul exclusiv al legiuitorului, aceasta reglementare făcând obiectul Legii nr. 130/1996, potrivit prevederilor constituţionale.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, republicată, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Uzina Constructoare de Maşini” – S.A. din Resita în Dosarul nr. 4.678/1999 al Tribunalului Caraş-Severin.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 aprilie 2000.PREŞEDINTELE CURŢIICONSTITUŢIONALE,LUCIAN MIHAIMagistrat-asistent,Laurentiu Cristescu––––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește