DECIZIE nr. 678 din 5 mai 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^9 pct. 17, art. 385^15 pct. 2 lit. d) şi art. 385^16 din Codul de procedură penală



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIuliana Nedelcu – procurorOana Cristina Puică – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^9 pct. 17, art. 385^15 pct. 2 lit. d) şi art. 385^16 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Adrian-Claudiu Trucă, Gheorghe Alexuţan, Dumitru Ceauşescu şi Constantin Teodorescu în Dosarul nr. 882/109/2007 al Curţii de Apel Piteşti – Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 21 octombrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 882/109/2007, Curtea de Apel Piteşti – Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^9 pct. 17, art. 385^15 pct. 2 lit. d) şi ale art. 385^16 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Adrian-Claudiu Trucă, Gheorghe Alexuţan, Dumitru Ceauşescu şi Constantin Teodorescu în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect rejudecarea unei cauze penale după casarea unei decizii penale pronunţate de Tribunalul Argeş.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate încalcă principiile constituţionale privind accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare şi folosirea căilor de atac, întrucât soluţia de casare cu reţinerea cauzei spre rejudecare de către instanţa de recurs în situaţia schimbării încadrării juridice a faptei săvârşite împiedică partea interesată să beneficieze de garanţiile unui proces echitabil sub aspectul formulării apărărilor corespunzătoare şi al exercitării căilor de atac în raport cu noua încadrare juridică.Curtea de Apel Piteşti – Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât textele de lege criticate nu aduc atingere dispoziţiilor din Legea fundamentală invocate de autorii excepţiei.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 385^9 pct. 17, art. 385^15 pct. 2 lit. d) şi ale art. 385^16 din Codul de procedură penală sunt constituţionale, întrucât nu încalcă dispoziţiile din Legea fundamentală invocate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 385^9 pct. 17, art. 385^15 pct. 2 lit. d) şi ale art. 385^16 din Codul de procedură penală, având următorul cuprins:– Art. 385^9 pct. 17: "Hotărârile sunt supuse casării în următoarele cazuri: […] 17. când faptei săvârşite i s-a dat o greşită încadrare juridică;";– Art. 385^15 pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală, modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 7 septembrie 2006: „Instanţa, judecând recursul, pronunţă una din următoarele soluţii: […] 2. admite recursul, casând hotărârea atacată şi: […] d) dispune rejudecarea de către instanţa de recurs în cazurile prevăzute în art. 385^9 alin. 1 pct. 11-20, precum şi în cazul prevăzut în art. 385^6 alin. 3.”;– Art. 385^16 din Codul de procedură penală, modificat prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006: „Când instanţa de recurs casează hotărârea şi reţine cauza spre rejudecare potrivit art. 385^15 pct. 2 lit. d), se pronunţă prin decizie şi asupra probelor ce urmează a fi administrate, fixând termen pentru rejudecare. La termenul fixat pentru rejudecare, instanţa este obligată să procedeze la ascultarea inculpatului prezent, potrivit dispoziţiilor cuprinse în Partea specială, titlul II, capitolul II, atunci când acesta nu a fost ascultat la instanţele de fond şi apel, precum şi atunci când aceste instanţe nu au pronunţat împotriva inculpatului o hotărâre de condamnare.Dispoziţiile art. 380 şi art. 381 se aplică în mod corespunzător."În susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi legale, autorii excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (1), (2) şi (3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 alin. (1) referitoare la dreptul la apărare şi ale art. 129 privind folosirea căilor de atac.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorii excepţiei solicită, în realitate, modificarea soluţiei legislative consacrate de textele de lege criticate, în sensul că în situaţia admiterii cererii de schimbare a încadrării juridice a faptei instanţa de recurs să dispună rejudecarea de către instanţa competentă în raport cu noua încadrare juridică. O asemenea solicitare nu intră însă în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^9 pct. 17, art. 385^15 pct. 2 lit. d) şi art. 385^16 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Adrian-Claudiu Trucă, Gheorghe Alexuţan, Dumitru Ceauşescu şi Constantin Teodorescu în Dosarul nr. 882/109/2007 al Curţii de Apel Piteşti – Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 mai 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Oana Cristina Puică___________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește