DECIZIE nr. 677 din 12 iunie 2008

referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi ale art. II alin. (1) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIon Tiucă – procurorClaudia-Margareta Krupenschi – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor "art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali”, excepţie ridicată de Valentin Mircea, Mioara Radu, Maria Ciucă şi Romeo Ilie în Dosarul nr. 24.062/3/2007 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, cauză înregistrată pe rolul Curţii Constituţionale sub nr. 230D/2008.La apelul nominal răspund autorul excepţiei, Valentin Mircea, şi partea Partidul Naţional Liberal, prin avocat Cristina Ivanovici, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 269D/2008, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor "art. I pct. 3 şi art. II alin. (1) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali”, ridicată de Arghir Elvis Gabriel în Dosarul nr. 4.605/105/2007 al Tribunalului Prahova – Secţia comercială şi de contencios administrativ II.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 296D/2008, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor "art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali”, ridicată de Consiliul Local al Municipiului Piatra-Neamţ în Dosarul nr. 4.009/103/2007 al Curţii de Apel Bacău – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexării cauzelor.Părţile prezente şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu propunerea de conexare a dosarelor.Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 296D/2008 şi nr. 269D/2008 la Dosarul nr. 230D/2008, care a fost primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul domnului Valentin Mircea, pentru a susţine excepţia de neconstituţionalitate invocată în Dosarul nr. 230D/2008. În esenţă, acesta arată că prin Decizia nr. 61/2007 Curtea Constituţională a reţinut că modificarea, în timpul exercitării unui mandat electoral, a condiţiilor impuse de lege pentru exercitarea acelui mandat este neconstituţională, astfel că, pentru identitate de raţiune, şi încetarea de drept a calităţii de consilier local ca urmare a pierderii calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales contravine, în opinia sa, prevederilor art. 15 alin. (2), art. 69 alin. (2) şi ale art. 121 alin. (2) din Constituţie, motiv pentru care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.Partea Partidul Naţional Liberal, prin avocat Cristina Ivanovici, solicită Curţii respingerea excepţiei ca neîntemeiată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată în ceea ce priveşte dispoziţiile art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, asupra cărora Curtea Constituţională s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 134/2008. Criticile de neconstituţionalitate formulate în prezenta cauză nu aduc elemente noi, care să determine o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii, astfel că soluţia de respingere pronunţată în decizia amintită îşi menţine valabilitatea. În plus, autorul excepţiei invocă prevederile art. 69 alin. (2) din Constituţie, care însă nu sunt incidente, întrucât acestea se referă la nulitatea mandatului imperativ al deputaţilor şi senatorilor, şi nu la cel al aleşilor locali. Nici critica de neconstituţionalitate faţă de art. 121 alin. (2) din Legea fundamentală nu este întemeiată, textul de lege criticat neaducând atingere principiului autonomiei consiliilor locale şi a primarilor, ca autorităţi administrative.În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II alin. (1) din Legea nr. 249/2006, aceasta urmează a fi respinsă, în opinia reprezentantului Ministerului Public, ca inadmisibilă, întrucât, anterior sesizării Curţii cu soluţionarea prezentei excepţii, acestea au fost declarate ca fiind neconstituţionale prin Decizia nr. 61/2007 a instanţei de contencios constituţional.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin încheierile din 19 noiembrie 2007 şi din 7 februarie 2008, pronunţate în dosarele nr. 24.062/3/2007 şi nr. 4.009/103/2007, Tribunalul Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi Curtea de Apel Bacău – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor "art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali”.Prin Încheierea din 22 ianuarie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 4.605/105/2007, Tribunalul Prahova – Secţia comercială şi de contencios administrativ II a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor "art. I pct. 3 şi ale art. II alin. (1) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali”.Excepţiile au fost ridicate de Valentin Mircea, Mioara Radu, Maria Ciucă şi Romeo Ilie, de Arghir Elvis Gabriel şi, respectiv, de Consiliul Local al Municipiului Piatra-Neamţ în cadrul unor acţiuni de contencios administrativ.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, având conţinut asemănător, se susţine, în esenţă, că textele legale criticate, prin care se instituie o nouă cauză de încetare de drept a mandatului de consilier local sau judeţean, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, prin pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales, schimbă "regula în timpul jocului", fiind astfel susceptibile de aplicare retroactivă. Pentru îndepărtarea acestui viciu şi a oricărei tendinţe de aplicare neunitară, legiuitorul ar fi trebuit să prevadă că aceste dispoziţii criticate se aplică începând cu data alegerilor locale din 2008. Prin pierderea mandatului valid şi legal obţinut datorită prevederilor de lege criticate este încălcat şi art. 53 din Constituţie, sub aspectul restrângerii, în afara condiţiilor limitative impuse de acest text, a dreptului de a fi ales. Totodată, acest drept "ar deveni lipsit de orice substanţă dacă persoana care a fost aleasă într-o funcţie poate să piardă mandatul obţinut în scurt timp, la decizia discreţionară a unui partid politic şi indiferent dacă este vinovată de o abatere sau nu". Aceeaşi cauză determină şi înfrângerea art. 69 alin. (2) din Constituţie, referitor la interdicţia mandatului imperativ, având în vedere, mai ales, şi prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 393/2004, conform cărora, „În exercitarea mandatului, aleşii locali se află în serviciul colectivităţii locale şi sunt responsabili în faţa acesteia”. „Or, dacă aleşii locali răspund în faţa colectivităţii locale, nu are nicio fundamentare pierderea mandatului pe motive ce ţin de viaţa internă şi disciplina unui partid politic”, pentru că astfel partidele politice ar primi atribuţii ce depăşesc limitele dreptului la asociere. De asemenea, norma legală criticată, prin caracterul ei sancţionator şi prin aceea că atribuie puteri de decizie discreţionare partidelor politice asupra aleşilor locali, de determinare a comportamentului acestora, înfrânge şi art. 121 alin. (2) din Legea fundamentală, care consacră caracterul autonom, nesubordonat altor instituţii şi persoane juridice de drept privat (cazul partidelor politice), al autorităţilor administraţiei publice locale. Prin reglementarea textelor legale criticate, legiuitorul a creat regimuri diferenţiate pentru consilier, respectiv primar, cu toate că aceştia sunt aleşi în acelaşi mod şi sunt reglementaţi în mod unitar de către Legea nr. 393/2004.În sfârşit, se apreciază că prevederile art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006 au un caracter imprecis, neclar, ba chiar contradictoriu, având în vedere că sintagma „de drept” determină producerea unor efecte fără a fi necesară îndeplinirea niciunei formalităţi, în timp ce, potrivit legii, pentru ca încetarea „de drept” a mandatului să producă efecte juridice, este nevoie de hotărârea consiliului local sau judeţean.Tribunalul Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, exprimându-şi opinia în Dosarul nr. 230D/2008, apreciază că dispoziţiile art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006 încalcă art. 15 alin. (2) din Constituţie. Menţionează, în acest sens, Decizia nr. 61 din 18 ianuarie 2007 a Curţii Constituţionale, unde, constatându-se retroactivitatea art. II alin. (1) şi (3) din aceeaşi lege, s-a reţinut că, „în condiţiile în care legea îşi propune să modifice statutul dobândit la data începerii mandatului, prin instituirea unui caz nou de încetare a acestuia, legea devine retroactivă”. Opinează, de asemenea, că nu sunt încălcate prevederile art. 16, art. 37 şi ale art. 69 alin. (2) din Legea fundamentală.Tribunalul Prahova – Secţia comercială şi de contencios administrativ II nu îşi exprimă opinia în ceea ce priveşte pretinsa neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 3 şi ale art. II alin. (1) din Legea nr. 249/2006, limitându-se la a susţine că excepţia de neconstituţionalitate ce constituie obiectul Dosarului nr. 269D/2008 este admisibilă, în raport cu prevederile art. 29 alin. (1)-(4) din Legea nr. 47/1992.Curtea de Apel Bacău – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, exprimându-şi opinia în Dosarul nr. 296D/2008, apreciază că prevederile art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006 nu încalcă dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie, în condiţiile în care pierderea calităţii de membru al partidului politic este ulterioară intrării în vigoare a legii criticate.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006 sunt constituţionale, întrucât acestea nu conţin prevederi cu caracter retroactiv sau discriminatoriu, sens în care s-a pronunţat şi Curtea Constituţională prin deciziile nr. 915/2007 şi nr. 1.167/2007. Cât priveşte pretinsa contradicţie faţă de exigenţele dreptului constituţional de a fi ales şi ale regulii privind nulitatea mandatului imperativ, consideră că nu poate fi reţinută, deoarece legiuitorul are competenţa exclusivă de a stabili modalităţile şi condiţiile de funcţionare a sistemului electoral.În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II alin. (1) din aceeaşi lege, arată că aceasta este inadmisibilă, deoarece prin Decizia nr. 61/2007 Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea acestor norme juridice.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului şi dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, dispoziţiile "art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali” şi ale art. II alin. (1) din aceeaşi lege, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 27 iunie 2006. În realitate, obiectul excepţiei îl constituie, pe de o parte, dispoziţiile art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, astfel cum au fost completate prin art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006, şi, pe de altă parte, dispoziţiile art. II alin. (1) din Legea nr. 249/2006, asupra cărora Curtea urmează să se pronunţe. Textele de lege criticate au următorul conţinut:– Art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali: „(2) Calitatea de consilier local sau de consilier judeţean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri: (…) h^1) pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales.”;– Art. II alin. (1) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004: „(1) În termen de 45 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, aleşii locali care intră sub incidenţa art. 9 alin. (2) lit. h^1), alin. (2^1) şi art. 15 alin. (2) lit. g^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali sunt obligaţi, sub sancţiunea încetării mandatului, să îşi declare apartenenţa politică, prin declaraţie scrisă, pe propria răspundere, depusă la secretarul unităţii administrativ-teritoriale.”În opinia autorilor excepţiei, textele de lege atacate contravin prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 16 – "Egalitatea în drepturi", art. 37 – "Dreptul de a fi ales", art. 53 – "Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi", art. 69 alin. (2) cu privire la interdicţia mandatului imperativ şi ale art. 121 alin. (2) potrivit cărora "Consiliile locale şi primarii funcţionează, în condiţiile legii, ca autorităţi administrative autonome şi rezolvă treburile publice din comune şi din oraşe".Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:I. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat, prin raportare la aceleaşi temeiuri constituţionale invocate şi în această cauză şi din prisma unor critici asemănătoare. Prin Decizia nr. 1.167 din 11 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 3 ianuarie 2008, Decizia nr. 134 din 21 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 13 martie 2008 sau Decizia nr. 485 din 6 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 9 iunie 2008, Curtea, respingând excepţia, a reţinut, pentru argumentele acolo expuse, că textul de lege criticat nu contravine principiului neretroactivităţii legii, principiului nediscriminării, dreptului de a fi ales şi nici nu restrânge exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi, altfel decât prevede art. 53 din Constituţie.Întrucât în prezenta cauză nu au fost relevate elemente noi faţă de cele deja examinate în jurisprudenţa la care s-a făcut referire, urmează ca, pentru identitate de raţiune, şi prezenta excepţie de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali să fie respinsă ca neîntemeiată.În plus, în cauza de faţă este invocat art. 121 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia "Consiliile locale şi primarii funcţionează, în condiţiile legii, ca autorităţi administrative autonome şi rezolvă treburile publice din comune şi din oraşe". Curtea observă însă că aceste norme fundamentale nu au incidenţă în această cauză.II. Cât priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II alin. (1) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, Curtea constată că, anterior invocării excepţiei, aceste prevederi au fost declarate ca fiind neconstituţionale prin Decizia sa nr. 61 din 18 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2007. În plus, deoarece în termen de 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale, Parlamentul sau Guvernul nu a pus de acord prevederile constatate ca fiind neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei, rezultă, astfel cum dispune art. 147 din Legea fundamentală, că textul în cauză şi-a încetat efectele juridice. Prin urmare, în temeiul art. 29 alin. (1), (3) şi (6) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II alin. (1) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:I. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Valentin Mircea, Mioara Radu, Maria Ciucă şi Romeo Ilie în Dosarul nr. 24.062/3/2007 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, de Arghir Elvis Gabriel în Dosarul nr. 4.605/105/2007 al Tribunalului Prahova – Secţia comercială şi de contencios administrativ II şi de Consiliul Local al Municipiului Piatra-Neamţ în Dosarul nr. 4.009/103/2007 al Curţii de Apel Bacău – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.II. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstitu ţionalitate a prevederilor art. II alin. (1) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Arghir Elvis Gabriel în Dosarul nr. 4.605/105/2007 al Tribunalului Prahova – Secţia comercială şi de contencios administrativ II.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 12 iunie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Claudia-Margareta Krupenschi–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește