Informatii Document
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 413 din 17 iunie 2009
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act | |
Nu exista actiuni induse de acest act | |
Acte referite de acest act: | |
Nu exista acte care fac referire la acest act | |
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28^1 pct. 1 lit. b), art. 361 alin. 1 lit. c) şi art. 385^1 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală
Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIuliana Nedelcu – procurorOana Cristina Puică – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28^1 pct. 1 lit. b), art. 361 alin. 1 lit. c) şi art. 385^1 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Gheorghe Pop şi Marin Bîlc în Dosarul nr. 2.741/1/2008 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 9 octombrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 2.741/1/2008, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28^1 pct. 1 lit. b), art. 361 alin. 1 lit. c) şi art. 385^1 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Pop şi Marin Bîlc în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect soluţionarea recursului formulat împotriva unei sentinţe penale pronunţate de Curtea de Apel Braşov – Secţia penală şi pentru cauze cu minori.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia Gheorghe Pop susţine că prevederile art. 28^1 pct. 1 lit. b) şi art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală încalcă egalitatea în drepturi, accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, precum şi dispoziţiile constituţionale referitoare la înfăptuirea justiţiei şi la folosirea căilor de atac, întrucât instituie un tratament juridic diferenţiat al cetăţenilor români, după calitatea acestora, privând anumite persoane, printre care şi notarii publici, de dreptul la un proces echitabil, care presupune şi "dreptul de a uza de două căi de atac în materie penală, respectiv apelul şi recursul". Autorul excepţiei Marin Bîlc consideră că art. 361 alin. 1 lit. c) şi art. 385^1 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală aduc atingere principiilor constituţionale privind egalitatea în drepturi, accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, precum şi folosirea căilor de atac, deoarece creează discriminare între inculpaţii trimişi în judecată pentru săvârşirea aceleiaşi infracţiuni, dintre care unii beneficiază de trei grade de jurisdicţie, iar alţii doar de două.Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile art. 28^1 pct. 1 lit. b), art. 361 alin. 1 lit. c) şi art. 385^1 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală nu încalcă prevederile din Legea fundamentală invocate şi, totodată, critica tinde a adăuga la lege.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 28^1 pct. 1 lit. b), art. 361 alin. 1 lit. c) şi art. 385^1 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală sunt constituţionale, invocând în acest sens deciziile Curţii Constituţionale nr. 176/2002, nr. 76/2008 şi nr. 186/2008.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală [modificate prin Legea nr. 79/2007 pentru modificarea art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 2 aprilie 2007], precum şi ale art. 361 alin. 1 lit. c) şi ale art. 385^1 alin. 1 lit. c) din acelaşi cod. Textele de lege criticate au următorul cuprins:– Art. 28^1 pct. 1 lit. b): "Curtea de Apel:1. judecă în primă instanţă: […] b) infracţiunile săvârşite de judecătorii de la judecătorii şi tribunale şi de procurorii de la parchetele care funcţionează pe lângă aceste instanţe, precum şi de avocaţi, notari publici, executori judecătoreşti şi de controlorii financiari ai Curţii de Conturi;";– Art. 361 alin. 1 lit. c): "Sentinţele pot fi atacate cu apel. Nu pot fi atacate cu apel: […] c) sentinţele pronunţate de curţile de apel şi Curtea Militară de Apel;";– Art. 385^1 alin. 1 lit. c): "Pot fi atacate cu recurs: […] c) sentinţele pronunţate de curţile de apel şi Curtea Militară de Apel;".În susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi legale, autorii excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 4 referitoare la unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 referitoare la accesul liber la justiţie şi la dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 124 referitoare la înfăptuirea justiţiei şi ale art. 129 privind folosirea căilor de atac, precum şi ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului raportate la prevederile art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile art. 28^1 pct. 1 lit. b), art. 361 alin. 1 lit. c) şi art. 385^1 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constituţionalitate prin raportare la aceleaşi dispoziţii din Legea fundamentală şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, invocate şi în prezenta cauză, şi faţă de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 138 din 21 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 19 martie 2008, şi prin Decizia nr. 939 din 23 septembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 24 octombrie 2008, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor de lege criticate în prezenta cauză, pentru motivele acolo arătate.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să ducă la reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28^1 pct. 1 lit. b), art. 361 alin. 1 lit. c) şi art. 385^1 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Gheorghe Pop şi Marin Bîlc în Dosarul nr. 2.741/1/2008 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 mai 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Oana Cristina Puică________