DECIZIE nr. 673 din 11 septembrie 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIon Tiucă – procurorMaria Bratu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Ioan Vasile-Dumitru Goia şi Maria Elena Goia, prin mandatar Codruţa Stoica, în Dosarul nr. 672/2005 al Tribunalului Comercial Mureş.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 279D/2007, având ca obiect o excepţie de neconstituţionalitate identică ridicată de Reinhold Muhlsteffen în Dosarul nr. 2.513/306/2006 al Tribunalului Sibiu – Secţia civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 297D/2007 la Dosarul nr. 189D/2007, având în vedere că sunt îndeplinite cerinţele conexării prevăzute de art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992.Reprezentantul Ministerului Public este de acord ca aceste dosare să fie conexate.Curtea, având în vedere identitatea de obiect a excepţiilor, în temeiul prevederilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 279D/2007 la Dosarul nr. 189D/2007, care este primul înregistratCauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 30 decembrie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 672/2005, Tribunalul Comercial Mureş a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Ioan Vasile-Dumitru Goia şi Maria Elena Goia, prin mandatar Codruţa Stoica.Prin Încheierea din 20 februarie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 2.513/306/2006, Tribunalul Sibiu – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001, excepţie ridicată de Reinhold Muhlsteffen.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prin instituirea termenului de prescripţie de un an, prevăzut de art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001, sunt validate acte lovite de nulitate absolută, încheiate prin fraudarea legii, astfel că imobilele ce fac obiectul acestor acte nu mai pot fi restituite în natură foştilor proprietari. Pe cale de consecinţă, se creează două prejudicii, atât fostului proprietar care nu va mai beneficia de restituirea în natură, cât şi „societăţii şi ordinii publice care vor trebui să accepte un act nul absolut, ca fiind valabil”.De asemenea, se susţine că stabilirea, prin norma criticată, ca termenul de prescripţie pentru a ataca contractele de vânzare-cumpărare a imobilelor cumpărate de foştii chiriaşi să înceapă să curgă de la data la care aceste contracte au fost făcute publice contravine dispoziţiilor constituţionale. Astfel, se arată că, "în regiunile în care publicitatea imobiliară se realizează prin cartea funciară, fostul proprietar care a formulat notificare pentru restituirea imobilului nu avea cunoştinţă de existenţa unor contracte de vânzare-cumpărare încheiate între statul român şi foştii chiriaşi şi nu a putut să solicite nulitatea lor în termenul prevăzut de art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001„.Tribunalul Comercial Mureş consideră că derogarea de la dreptul comun în materia prescripţiei extinctive reglementată de norma criticată nu reprezintă o încălcare directă a dispoziţiilor art. 21 şi 52 din Constituţie.Totuşi, arată acesta, dificultatea obţinerii tuturor informaţiilor necesare promovării acţiunilor judiciare instituite de dispoziţiile art. 46 alin. (2), (3) şi (4) din Legea nr. 10/2001 ar trebui avută în vedere de legiuitor la stabilirea termenului special instituit prin norma juridică criticată. În opinia instanţei, textul de lege criticat ar trebui să precizeze momentul la care persoanele îndreptăţite au cunoscut sau ar trebui să cunoască reaua-credinţă a terţilor la încheierea actului de înstrăinare afectat de o cauză de nulitate, şi nu data intrării în vigoare a acestei legi. De asemenea, instanţa apreciază că nu sunt încălcate dispoziţiile art. 44, coroborate cu cele ale art. 20 din Constituţie şi cu cele ale art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, din moment ce acţiunile judiciare la care se aplică prevederile normei criticate au ca finalitate restabilirea unei situaţii anterioare încheierii actului de înstrăinare vizat, dar ulterioară preluării bunului de către statul român.Tribunalul Sibiu – Secţia civilă consideră excepţia de neconstituţionalitate neîntemeiată. În acest sens, arată că legiuitorul este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea dreptului de proprietate, instituind limitări rezonabile în acord cu interesul general sau particular.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată. Este invocată jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale, invocând, de asemenea, jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Analizând încheierile de sesizare, Curtea observă că a fost sesizată de Tribunalul Comercial Mureş cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. În urma republicării acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, ca urmare a adoptării Legii nr. 247/2005, art. 46 alin. (5) a devenit art. 45 alin. (5), cu acelaşi conţinut.Aşadar, Curtea va exercita controlul de constituţionalitate asupra prevederilor art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001, republicată, cu următorul conţinut: „Prin derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza de nulitate, dreptul la acţiune se prescrie în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi.”Textele constituţionale considerate a fi încălcate sunt cele ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 referitor la accesul liber la justiţie, art. 44 alin. (1) şi (2) privind garantarea şi ocrotirea proprietăţii în mod egal indiferent de titular, art. 52 alin. (1) cu privire la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică şi art. 53 alin. (1) referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.Este invocată, de asemenea încălcarea art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil, precum şi art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţie referitor la protecţia proprietăţii.Examinând excepţia, Curtea constată că art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 a mai fost supus controlului de constituţionalitate prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale, ca şi în cauza de faţă. Astfel, prin Decizia nr. 427 din 18 noiembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 5 decembrie 2003, Decizia nr. 372 din 5 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 31 august 2005, Decizia nr. 373 din 4 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 25 mai 2006, Decizia nr. 573 din 19 septembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 888 din 31 octombrie 2006, şi Decizia nr. 288 din 22 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 4 mai 2007, Curtea a statuat că acest text este constituţional.În considerentele acestor decizii, Curtea a reţinut că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, stabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe, cărora li se subsumează şi instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 recunoaşte dreptul titularului la exercitarea acţiunii în constatarea nulităţii absolute a actelor juridice de înstrăinare a imobilelor preluate în mod abuziv şi asigură posibilitatea de valorificare a acestuia în cadrul unui termen, impus de raţiuni sociale majore, respectiv de evitarea unor stări de incertitudine prelungite în ceea ce priveşte raporturile juridice civile, precum şi de asigurare a stabilităţii şi securităţii acestora, cu atât mai importante cu cât au ca obiect dreptul de proprietate.Împrejurarea că persoana interesată, deşi cunoştea sau trebuia să cunoască termenul de introducere a acţiunii în constatarea nulităţii, precum şi consecinţele juridice ale nerespectării acestuia, nu s-a conformat exigenţei legale, lipseşte de îndreptăţire critica reglementării în cauză, potrivit principiului "nemo auditur propriam turpitudinem allegans".Analizând compatibilitatea art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001, cu dispoziţiile art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 6 paragraful 1 din aceeaşi convenţie, raportate la art. 20 din Constituţie, Curtea a reţinut, în esenţă, că textul de lege criticat se armonizează cu aceste prevederi, având ca scop asigurarea stabilităţii şi securităţii raporturilor civile, cu atât mai importante cu cât au ca obiect dreptul de proprietate.Soluţiile pronunţate în deciziile anterior menţionate, precum şi considerentele ce au stat la baza acestora îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză, întrucât nu au fost aduse elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii Constituţionale.Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Ioan Vasile-Dumitru Goia şi Maria Elena Goia, prin mandatar Codruţa Stoica, în Dosarul nr. 672/2005 al Tribunalului Comercial Mureş şi de Reinhold Muhlsteffen în Dosarul nr. 2.513/306/2006 al Tribunalului Sibiu – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 septembrie 2007.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Maria Bratu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește