DECIZIE nr. 672 din 11 septembrie 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 215^1 din Codul penal



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIuliana Nedelcu – procurorAfrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 215^1 din Codul penal, excepţie ridicată de Marioara Glitia în Dosarul nr. 17.242/2004 al Judecătoriei Timişoara.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 1 februarie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 17.242/2004, Judecătoria Timişoara a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 215^1 din Codul penal, excepţie ridicată de Marioara Glitia în dosarul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei cauze penale.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16 referitoare la Egalitatea în drepturi, deoarece, în raport cu subiecţii activi ai altor infracţiuni, cum ar fi abuz de încredere sau gestiune frauduloasă, persoana cercetată este discriminată, deoarece suportă rigorile legii ca urmare a menţinerii principiului oficialităţii. În opinia autorului, deşi se protejează tot proprietatea privată ca şi la alte infracţiuni, menţinerea acestui principiu este o reminiscenţă a codurilor penale anterioare.Judecătoria Timişoara opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai de lege, astfel încât legiuitorul a optat pentru regula generală de urmărire şi judecare din oficiu a infracţiunilor, fiind dreptul constituţional al acestuia de a stabili şi anumite excepţii. Cât priveşte infracţiunea de delapidare, Avocatul Poporului arată că sunt temeiuri serioase de politică penală care fac să fie păstrat principiul oficialităţii, având în vedere calitatea de funcţionar a făptuitorului şi relaţiile de serviciu existente între el şi persoana vătămată, sens în care nu poate fi pus semnul egalităţii între situaţia juridică protejată de art. 215^1 din Codul penal şi alte infracţiuni.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 215^1 din Codul penal referitoare la infracţiunea de Delapidare, care au următorul conţinut: "Însuşirea, folosirea sau traficarea, de către un funcţionar, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează, se pedepsesc cu închisoare de la unu la 15 ani.În cazul în care delapidarea a avut consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi."Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional. Astfel, prin Decizia nr. 451 din 25 noiembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 896 din 15 decembrie 2003, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 215^1 din Codul penal, deoarece faptul că legea prevede că acţiunea penală pentru infracţiunea de delapidare se pune în mişcare din oficiu, iar nu la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, aşa cum s-a prevăzut pentru infracţiunile de abuz de încredere şi gestiune frauduloasă, nu este de natură a afecta principiul egalităţii în drepturi, situaţia juridică avută în vedere de legiuitor în momentul incriminării nefiind identică în cele două situaţii.Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură a determina schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziei mai sus amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 215^1 din Codul penal, excepţie ridicată de Marioara Glitia în Dosarul nr. 17.242/2004 al Judecătoriei Timişoara.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 septembrie 2007.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Afrodita Laura Tutunaru–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește