DECIZIE nr. 671 din 28 noiembrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) teza finală din Legea nr. 209/2015 privind anularea unor obligații fiscale, excepție ridicată de Societatea Construzioni Europee EU – S.R.L. din municipiul Suceava (fostă Cobetra Power – S.R.L.) în Dosarul nr. 104/39/2016/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.032D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Astfel, referitor la pretinsa încălcare a art. 16 din Constituție, învederează că textul criticat are în vedere egalitatea cetățenilor în fața legii, or, în speță, este vorba despre o societate comercială/persoană juridică, iar această egalitate ar trebui să privească, practic, drepturi și libertăți fundamentale, și nu identitate de tratament juridic asupra unor măsuri, indiferent de natura lor. În ceea ce privește invocarea dispozițiilor constituționale ale art. 45 și 135, reprezentantul Ministerului Public arată că activitatea economică se exercită numai în condițiile legii, iar amnistia fiscală nu echivalează cu instituirea unei concurențe neloiale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 3 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 104/39/2016/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) teza finală din Legea nr. 209/2015 privind anularea unor obligații fiscale. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea Construzioni Europee EU – S.R.L. din municipiul Suceava (fostă Cobetra Power – S.R.L.) în etapa procesuală a recursului formulat împotriva unei sentințe civile pronunțate de Curtea de Apel Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal, într-o cauză având ca obiect anularea unor acte administrativ-fiscale, și anume a unor decizii de impunere. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prin reglementarea criticată sunt privilegiați contribuabilii care nu au înțeles să se conformeze sau nu au apucat să fie executați silit, în baza unor acte de impunere anulabile (ca având debite neachitate), în timp ce contribuabilii onești, care au ales calea conformării fiscale, chiar pe fondul declanșării unui contencios fiscal, sunt discriminați și defavorizați printr-o legiferare care nu protejează, în sens constituțional, concurența loială și care nu corespunde principiilor fiscalității consacrate în art. 3 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, și anume principiului neutralității măsurilor fiscale și principiului eficienței impunerii. … 6.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile art. 2 alin. (1) teza finală din Legea nr. 209/2015 sunt constituționale. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din criticile formulate de autoarea acesteia, îl constituie sintagma "și neachitate până la data intrării în vigoare a prezentei legi" din cuprinsul dispozițiilor art. 2 alin. (1) teza finală din Legea nr. 209/2015 privind anularea unor obligații fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 20 iulie 2015, dispoziții care au următorul cuprins normativ: „Se anulează diferențele de obligații fiscale principale și/sau obligațiile fiscale accesorii, stabilite de organul fiscal prin decizie de impunere emisă și comunicată contribuabilului, ca urmare a recalificării sumelor reprezentând indemnizația primită pe perioada delegării și detașării de către angajații care și-au desfășurat activitatea pe teritoriul altei țări, aferente perioadelor fiscale de până la 1 iulie 2015 și neachitate până la data intrării în vigoare a prezentei legi.” … 11.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, aceste dispoziții de lege contravin normelor constituționale ale art. 16 alin. (1), potrivit cărora „Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.”, ale art. 45 – Libertatea economică și celor ale art. 135 – Economia. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că soluția legislativă criticată a mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare, în acest sens fiind Decizia nr. 5 din 18 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 401 din 10 mai 2018, Decizia nr. 742 din 22 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 241 din 28 martie 2019, Decizia nr. 367 din 28 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 29 iulie 2019, sau Decizia nr. 93 din 16 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 562 din 2 iunie 2021, decizii prin care Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă criticată este constituțională. … 13.Astfel, prin Decizia nr. 367 din 28 mai 2019, precitată, paragraful 24, având în vedere scopul urmărit de legiuitor prin adoptarea Legii nr. 209/2015, Curtea a constatat că reglementarea criticată stabilește beneficiarii „actului de clemență”, legiuitorul fiind singurul în măsură să stabilească atât posibilitatea de exonerare de la plata unor obligații fiscale a unor categorii de contribuabili, cât și condițiile în care se realizează această măsură fiscală. … 14.Referitor la pretinsa încălcare a art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea observă că esența criticii formulate rezidă în sintagma „și neachitate până la data intrării în vigoare a prezentei legi” din cuprinsul art. 2 alin. (1) teza finală din Legea nr. 209/2015, care, în opinia autoarei excepției, creează o discriminare între două categorii de contribuabili care se află în situații comparabile, diferența constând în faptul că au fost excluși de la aplicabilitatea legii tocmai contribuabilii care au plătit deja obligațiile fiscale datorate, beneficiarii „amnistiei fiscale” fiind cei care nu și-au achitat aceste obligații fiscale. În contextul criticii astfel formulate, în jurisprudența mai sus amintită (Decizia nr. 93 din 16 februarie 2021, precitată, paragrafele 19-21), Curtea a subliniat că, în materie fiscală, regula o reprezintă plata obligațiilor fiscale, amnistia având un caracter de excepție. Curtea a învederat că este incidentă regula exceptio est strictissimae interpretationis, în sensul că, atunci când o normă juridică instituie o excepție de la regulă, aceasta nu poate fi extinsă și la alte situații pe care norma juridică nu le prevede, așa încât amnistia fiscală instituită prin prevederile criticate din Legea nr. 209/2015 nu poate fi extinsă și la persoanele care au achitat deja obligațiile fiscale datorate, întrucât acest beneficiu nu poate fi convertit într-un drept fundamental. … 15.Referitor la pretinsa discriminare instituită prin reglementarea criticată, prin Decizia nr. 323 din 30 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 467 din 29 iunie 2015, paragraful 19, spre exemplu, Curtea a statuat că art. 16 din Constituție vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, nu și identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit față de anumite categorii de persoane, dar și necesitatea lui. Din examinarea prevederilor de lege criticate s-a reținut că acestea se aplică în mod egal tuturor celor aflați în situația prevăzută de ipoteza normei legale, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare, și, ca atare, nu sunt de natură să aducă atingere principiului egalității cetățenilor în fața legii. … 16.Totodată, prin Decizia nr. 760 din 5 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 din 23 februarie 2016, paragraful 14, Curtea a reținut că nicio normă constituțională nu interzice acordarea de facilități fiscale unor categorii de contribuabili, în scopul bunei înfăptuiri a politicii economice, fiscale și sociale a statului. Tot astfel, nicio normă constituțională nu interzice stabilirea condițiilor de acordare sau de retragere a facilităților fiscale prevăzute în beneficiul unor contribuabili în funcție de necesitățile perioadei de referință. Rezultă din cele de mai sus că este dreptul exclusiv al legiuitorului să acorde scutiri/facilități/eșalonări în legătură cu plata unor creanțe fiscale (a se vedea Decizia nr. 683 din 23 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 19 ianuarie 2017, paragraful 33). Din examinarea dispozițiilor art. 56 alin. (2) din Constituție reiese că legiuitorul are dreptul de a stabili cuantumul impozitelor și taxelor și de a opta pentru acordarea unor exceptări sau scutiri de la aceste obligații în favoarea anumitor categorii de contribuabili și în anumite perioade de timp, în funcție de situațiile conjuncturale, dar, evident, și în raport cu situația economico- financiară a țării în perioadele respective (a se vedea Decizia nr. 607 din 12 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 23 iulie 2012), fără ca prin aceasta să fie instituită o discriminare prin prisma așezării juste a sarcinilor fiscale. Prin Decizia nr. 367 din 28 mai 2019, paragraful 23, Curtea a subliniat, de altfel, că nu se poate vorbi despre o sarcină fiscală injustă atât timp cât norma legală criticată anulează anumite obligații fiscale datorate de contribuabili și neachitate până la data intrării în vigoare a Legii nr. 209/2015, deci nu instituie o sarcină fiscală. Curtea a învederat, totodată, că anularea unor obligații fiscale, în spiritul Legii nr. 209/2015, nici nu ar avea cum să vizeze obligații fiscale deja stinse, întrucât, în această situație, măsura „de clemență” ar fi fost lipsită de obiect. … 17.De asemenea, Curtea apreciază ca fiind neîntemeiate criticile referitoare la pretinsa încălcare a art. 45 și 135 din Legea fundamentală, iar în acest sens subliniază că prin Decizia nr. 93 din 16 februarie 2021, paragrafele 25 și 26, s-a reținut că din analiza expunerii de motive a Legii nr. 209/2015, promovarea acestui act normativ a fost determinată, printre altele, de necesitatea înlăturării inechităților apărute în aplicarea prevederilor Codului fiscal în ceea ce privește recalificarea unor activități independente ca activități dependente. Ca urmare a evaluării contextului în care a fost adoptat acest act normativ și a scopului urmărit de legiuitor, Curtea a observat că actul normativ criticat stabilește beneficiarii „actului de clemență”, legiuitorul fiind singurul în măsură să prevadă atât posibilitatea de exonerare de la plata unor obligații fiscale de către anumite categorii de contribuabili, cât și condițiile în care se realizează această măsură fiscală. În ceea ce privește legiferarea cu privire la instituirea unor măsuri pentru impunerea unor taxe sau impozite sau alte contribuții financiare, precum și unele metode și modalități de stingere a creanțelor fiscale, prin Decizia nr. 568 din 20 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 14 martie 2019, paragraful 30, sau Decizia nr. 910 din 5 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 649 din 12 septembrie 2011, spre exemplu, Curtea a reținut că rațiunea care a stat la baza unor asemenea soluții legislative a fost crearea unui climat de stabilitate și securitate juridică, precum și preocuparea statului de a găsi metode eficiente pentru a determina contribuabilul să își execute obligațiile fiscale indiferent de natura și cuantumul lor. Așa fiind, Curtea a reținut că măsura instituită prin normele criticate din Legea nr. 209/2015 reprezintă expresia obligației pozitive a statului de a asigura ritmicitatea și certitudinea alimentării bugetelor locale cu sumele de bani aferente obligațiilor fiscale care revin în sarcina contribuabililor, fiind o măsură de protecție a bugetului general consolidat, respectiv a bugetelor locale, după caz. … 18.Totodată, la paragrafele 30-33 din Decizia nr. 93 din 16 februarie 2021, Curtea a subliniat că prelevarea de taxe și impozite reprezintă un element esențial al suveranității statului, constituind premisa îndeplinirii rolului său fundamental, și anume organizarea societății și satisfacerea interesului public general, prin suportarea acelor costuri și cheltuieli care excedează intereselor individuale. Curtea a reținut, de asemenea, că fiscalitatea are legătură cu necesitatea statului de a-și preconstitui mijloacele necesare finanțării structurii administrative create în scopul satisfacerii nevoilor generale ale societății și ale cetățenilor săi, a cărei finalitate constă în acoperirea cheltuielilor publice, circumstanțiind o obligație a contribuabilului (a se vedea, în acest sens, și Decizia Curții Constituționale nr. 900 din 15 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1274 din 22 decembrie 2020. Totodată, Curtea a constatat că măsurile instituite prin reglementarea criticată configurează un just raport de proporționalitate între interesele particulare și cele generale, în sensul că pun în balanță, pe de o parte, interesul persoanelor/contribuabililor cu privire la obligațiile fiscale, în virtutea așezării juste a acestora, coroborate cu dreptul de proprietate privată, și, pe de altă parte, obligația statului de a proteja interesele naționale în activitatea financiară, conform art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituție, în sensul de a se concretiza obligația alimentării bugetului statului de către contribuabili, o atare măsură fiind justificată de necesitatea asigurării certitudinii în constituirea ritmică a resurselor financiare ale statului. … 19.Mai mult decât atât, Curtea a reținut că măsura anulării unor obligații fiscale, astfel cum este reglementată prin Legea nr. 209/2015, nu este un drept fundamental al contribuabilului, iar principiul legalității nu permite interpretarea în mod extensiv a dispozițiilor legale. Având în vedere că taxele și impozitele constituie venituri ale bugetului de stat, prin care acesta își acoperă cheltuielile și își îndeplinește misiunea constituțională, este evidentă prioritatea interesului public față de interesul privat. Este în afară de orice îndoială faptul că încasarea impozitelor și taxelor constituie sursa principală de venituri a statului, fiind una dintre expresiile cele mai evidente ale apărării intereselor naționale pe plan financiar. Așadar, numai dacă dispune de aceste resurse bugetare, statul va fi în măsură să își îndeplinească obligațiile sale, astfel cum au fost consacrate în art. 135 alin. (2) din Constituție. … 20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Construzioni Europee EU – S.R.L. din municipiul Suceava (fostă Cobetra Power – S.R.L.) în Dosarul nr. 104/39/2016/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că sintagma "și neachitate până la data intrării în vigoare a prezentei legi" din cuprinsul dispozițiilor art. 2 alin. (1) teza finală din Legea nr. 209/2015 privind anularea unor obligații fiscale este constituțională în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 noiembrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ingrid-Alina Tudora

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește