DECIZIE nr. 67 din 5 februarie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (3^2) teza întâi din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorMaria Bratu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (3^2) teza întâi din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, excepţie ridicată de Prefectul judeţului Suceava şi Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava în Dosarul nr. 2.929/314/2006 al Judecătoriei Suceava.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 20 aprilie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 2.929/314/2006, Judecătoria Suceava a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (3^2) teza întâi din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, excepţie ridicată de Prefectul judeţului Suceava şi Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că sintagma "reconstituirea în forma şi structura de proprietate existentă" contravine art. 44 şi art. 136 alin. (5) din Constituţie, "în condiţiile în care are înţelesuri ce pot duce la încălcarea dreptului de proprietate al altor persoane fizice sau juridice, cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate până la apariţia Legii nr. 247/2005„. În opinia autorului excepţiei, şi în textul criticat, legiuitorul trebuia să folosească sintagma „suprafaţa avută în proprietate” prevăzută în cuprinsul articolelor 24 şi 26 alin. (2) din Legea nr. 1/2000.Judecătoria Suceava apreciază că textul de lege criticat nu încalcă dreptul de proprietate, "ci, dimpotrivă, creează condiţiile necesare pentru ca el să poată fi exercitat, întrucât îl restabileşte în patrimoniul persoanei deposedate, exact în structura existentă în momentul preluării de către stat".Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul consideră excepţia neîntemeiată, arătând că Legea nr. 1/2000 are ca scop repararea unor abuzuri şi nedreptăţi săvârşite de regimul trecut, astfel că prevederile de lege criticate sunt în acord cu obligaţia statului de a ocroti şi garanta proprietatea.Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, arată că este dreptul suveran al legiuitorului de a aprecia întinderea şi amploarea măsurilor pe care le stabileşte.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei îl constituie prevederile art. 29 alin. (3^2) teza întâi din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, prevederi ce au fost introduse prin Titlul VI pct. 33 al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005.Prevederile de lege criticate au următoarea redactare: "(3^2) Diferenţa de suprafaţă neatribuită se reconstituie în forma şi structura de proprietate existentă la momentul naţionalizării terenurilor forestiere de către regimul comunist; […]"Textele constituţionale considerate a fi încălcate sunt cele ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată şi art. 136 alin. (5), potrivit căruia "Proprietatea privată este inviolabilă în condiţiile legii organice".Autorul excepţiei critică aceste prevederi pentru motivul că expresia "forma şi structura de proprietate existentă" nu poate fi asimilată noţiunii de drept de proprietate aşa cum este ea definită în sistemul nostru de drept, în condiţiile în care această expresie implică în mod obligatoriu existenţa mai multor proprietari individuali.Examinând aceste critici de neconstituţionalitate, Curtea constată că nu sunt întemeiate.Textul de lege criticat consacră reconstituirea, în forma şi structura de proprietate existente la momentul naţionalizării terenurilor forestiere de către regimul comunist, a diferenţei de suprafaţă neatribuite (în speţă parohiilor, schiturilor şi mănăstirilor).Având în vedere obiectul de reglementare al legii – fondul funciar al României – şi scopul declarat al acesteia – retrocedarea către foştii proprietari sau moştenitorii acestora a dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de cooperativele agricole de producţie sau de către stat -, reglementarea condiţiilor în care operează această retrocedare, inclusiv sub aspectul suprafeţelor retrocedabile, precum şi al formei şi structurii de proprietate, constituie opţiuni ale legiuitorului, în acord cu politica economică a statului în această materie şi cu finalitatea reparatorie a legii. Condiţionarea reconstituirii dreptului de proprietate asupra diferenţelor de suprafaţă neatribuite în forma şi structura de proprietate existente la momentul naţionalizării terenurilor forestiere de către regimul comunist reprezintă o astfel de opţiune, pe deplin constituţională, şi totodată firească, de vreme ce, prin ipoteză, este vorba de o reconstituire a dreptului, iar nu de o constituire care ar opera după procedura şi modul de atribuire a noilor titluri de proprietate în condiţiile stabilite prin lege.De altfel, asupra constituţionalităţii art. 29 alin. (3^2) din Legea nr. 1/2000, Curtea s-a mai pronunţat într-o altă cauză având o motivare similară. Astfel, prin Decizia nr. 1.216 din 18 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 25 ianuarie 2008, Curtea a statuat că aceste prevederi sunt constituţionale.Atât considerentele, cât şi soluţia deciziei mai sus menţionate sunt valabile şi în cauza de faţă, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii.Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (3^2) teza întâi din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, excepţie ridicată de Prefectul judeţului Suceava şi Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava în Dosarul nr. 2.929/314/2006 al Judecătoriei Suceava.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 februarie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Maria Bratu–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește