DECIZIE nr. 668 din 15 decembrie 2005

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55 alin. (1) şi (2) şi art. 130 alin. (4) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi ale art. 29 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorConstantin Doldur – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorIon Tiucă – procurorCristina Cătălina Turcu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58 alin. (1) şi (2), ale art. 130 alin. (4) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi ale art. 29 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicată de Consiliul Judeţean Sălaj în Dosarul nr. 1.054/2005 al Tribunalului Sălaj – Secţia civilă.La apelul nominal se prezintă partea Petru Anghele, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.Partea prezentă solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58 alin. (1) şi (2) şi ale art. 130 alin. (4) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 47/1992, invocând totodată jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 16 mai 2005, pronunţată în Dosarul nr. 1.054/2005, Tribunalul Sălaj – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58 alin. (1) şi (2), ale art. 130 alin. (4) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi ale art. 29 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicată de Consiliul Judeţean Sălaj într-o cauză având ca obiect o acţiune în pretenţii.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textele de lege criticate aduc atingere dispoziţiilor art. 124 alin. (3), art. 126 alin. (1), art. 126 alin. (5) teza a doua şi art. 146 lit. d) din Constituţie. În acest sens arată că, potrivit art. 126 alin. (1) şi art. 124 alin. (3) din Legea fundamentală, justiţia se înfăptuieşte prin instanţe judecătoreşti alcătuite din judecători, fiind exclusă participarea altor persoane care nu au această calitate, indiferent că, în cadrul deliberării, votul respectivelor persoane este deliberativ sau consultativ. De la această regulă de principiu Constituţia stabileşte, prin art. 126 alin. (5) teza a doua, o singură excepţie, care consacră posibilitatea persoanelor din afara magistraturii de a participa la înfăptuirea justiţiei, şi anume în cadrul instanţelor specializate, înfiinţate prin lege organică.Art. 58 alin. (1) şi (2) şi art. 130 alin. (4) din Legea nr. 304/2004 sunt neconstituţionale întrucât creează posibilitatea ca asistenţii judiciari – persoane din afara magistraturii – să participe la înfăptuirea justiţiei nu numai în cazul de excepţie anterior menţionat, ci şi în cadrul instanţelor de drept comun.De asemenea, autorul excepţiei susţine că dispoziţiile art. 29 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora instanţa de judecată poate respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, în cazul în care excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, aduc atingere prevederilor art. 146 lit. d) din Constituţie, deoarece Curtea Constituţională are competenţa exclusivă de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în faţa instanţelor de judecată.Tribunalul Sălaj – Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece soluţionarea cauzelor este exclusiv în competenţa judecătorilor, iar asistenţii judiciari au doar rol consultativ.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58 alin. (1) şi (2) şi ale art. 130 alin. (4) din Legea nr. 304/2004 este neîntemeiată, iar excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 47/1992 este inadmisibilă.Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile art. 58 alin. (1) şi (2), ale art. 130 alin. (4) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi ale art. 29 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.Curtea constată că, ulterior datei la care a fost sesizată, art. 130 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară a fost modificat prin art. I pct. 84 din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, fără ca soluţia legislativă cuprinsă în alin. (4) al art. 130 să fie preluată.În consecinţă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 130 alin. (4) din Legea nr. 304/2004 a rămas fără obiect şi, ca urmare, Curtea urmează să o respingă ca devenită inadmisibilă.Curtea mai constată că în urma republicării Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, art. 58 alin. (1) şi (2) din acest act normativ a fost renumerotat devenind art. 55 alin. (1) şi (2).Aşa fiind, Curtea urmează ca prin prezenta decizie să se pronunţe asupra constituţionalităţii art. 55 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, şi a art. 29 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.Textele de lege criticate au următorul conţinut:– Art. 55 din Legea nr. 304/2004, republicată: „(1) Completul pentru soluţionarea în primă instanţă a cauzelor privind conflictele de muncă şi asigurări sociale se constituie din 2 judecători şi 2 asistenţi judiciari.(2) Asistenţii judiciari participă la deliberări cu vot consultativ şi semnează hotărârile pronunţate. Opinia acestora se consemnează în hotărâre, iar opinia separată se motivează."; … – Art. 29 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 47/1992: „Dacă excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. […]”Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 124 alin. (3), privitor la independenţa judecătorilor, art. 126 alin. (1), referitor la realizarea justiţiei prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege, art. 126 alin. (5) teza a doua, referitor la înfiinţarea prin lege organică de instanţe specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii, şi art. 146 lit. d), referitor la competenţa Curţii Constituţionale.Examinând excepţia, Curtea Constituţională reţine următoarele:I. Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată.Din conţinutul textelor de lege criticate rezultă cu claritate că soluţionarea cauzelor deduse judecăţii este hotărâtă de judecători, iar asistenţii judiciari nu au decât un rol consultativ, util judecăţii în vederea stabilirii adevărului cu privire la drepturile subiective ale părţilor în litigiu.Prezenţa la judecată a asistenţilor judiciari, fără vot deliberativ, constituie o problemă de procedură, reglementată prin lege, potrivit art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, fără ca prin textele legale menţionate să se încalce prevederile art. 124 alin. (3), ale art. 126 alin. (1) şi ale art. 126 alin. (5) teza a doua din Constituţie.II. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 47/1992, Curtea constată că acestea sunt norme de procedură pe care instanţa care a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate este obligată să le aplice în vederea selectării doar a acelor excepţii care, potrivit legii, pot face obiectul controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţională, unica autoritate de jurisdicţie constituţională. Această procedură nu face însă posibilă respingerea sau admiterea excepţiei de neconstituţionalitate de către instanţa judecătorească, ci doar pronunţarea, în situaţiile date, asupra oportunităţii sesizării Curţii Constituţionale. Instanţa de judecată are rol de filtru al excepţiei de neconstituţionalitate ridicate de părţi, având obligaţia de a le respinge ca inadmisibile pe cele care nu îndeplinesc cerinţele legii.Aşa fiind, Curtea nu poate reţine încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 146 lit. d) din Constituţie.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:I. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 130 alin. (4) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepţie ridicată de Consiliul Judeţean Sălaj în Dosarul nr. 1.054/2005 al Tribunalului Sălaj – Secţia civilă.II. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi ale art. 29 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 decembrie 2005.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Cristina Cătălina Turcu___________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește