DECIZIE nr. 667 din 11 septembrie 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIuliana Nedelcu – procurorAfrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Alexandru Ibriş şi Gheorghe Ibriş în Dosarul nr. 5.562/36/2006 al Curţii de Apel Constanţa – Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie şi de Georgeta Rădulescu în Dosarul nr. 25.656/245/2006 al Judecătoriei Iaşi.La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei Georgeta Rădulescu şi se constată lipsa celorlalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Autorul excepţiei Gheorghe Ibriş a depus la dosar o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea angajării unui apărător.Reprezentantul Ministerului Public se opune acordării unui nou termen de judecată.Curtea, deliberând, în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992 şi al art. 156 din Codul de procedură civilă, respinge cererea formulată, deoarece de la data emiterii încheierii de sesizare a instanţei de contencios constituţional, respectiv 10 ianuarie 2007, şi până în prezent autorul excepţiei a avut la dispoziţie un interval de timp suficient de mare pentru a întreprinde demersurile necesare în vederea angajării unui apărător.Curtea, având în vedere că excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 104D/2007 şi nr. 682D/2007 au conţinut identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Autorul excepţiei Georgeta Rădulescu nu se opune conexării celor două dosare.Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispoziţiile art. 164 din Codul de procedură civilă, solicită conexarea dosarelor.Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 682D/2007 la Dosarul nr. 104D/2007, care este primul înregistrat.Cauza se află în stare de judecată.Autorul excepţiei Georgeta Rădulescu solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care depune la dosar şi concluzii scrise.Reprezentantul Ministerului Public, făcând trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin încheierile din 10 ianuarie 2007 şi 22 martie 2007, pronunţate în dosarele nr. 5.562/36/2006 şi nr. 25.656/ 245/2006, Curtea de Apel Constanţa – Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie şi Judecătoria Iaşi au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală.Excepţia a fost ridicată, în dosarele de mai sus, de Alexandru Ibriş, Gheorghe Ibriş şi Georgeta Rădulescu.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii, ale art. 21 referitoare la Accesul liber la justiţie şi ale art. 24 referitoare la Dreptul la apărare, precum şi ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la Dreptul la un proces echitabil, deoarece procurorul este privilegiat în raport cu părţile din dosar prin simplul fapt că legea nu instituie nici un fel de sancţiune pentru nerespectarea termenului de 20 de zile prevăzut pentru soluţionarea plângerii, în timp ce partea nemulţumită este sancţionată cu pierderea procesului, deoarece a depăşit termenul prevăzut.De asemenea, dacă prim-procurorul comunică modul de soluţionare a plângerii depăşind termenul de 20 de zile, se micşorează termenul de care dispune partea interesată pentru a se adresa mai departe judecătorului, situaţie care aduce atingere atât dreptului la apărare, cât şi liberului acces la justiţie.În plus, este total inacceptabil şi inechitabil pentru partea care se adresează cu plângere instanţei de judecată să critice o situaţie iluzorie, necunoscută, nişte acte de care nu are cunoştinţă şi un rezultat al verificărilor care nu i-a fost comunicat.Curtea de Apel Constanţa – Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie opinează că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, deoarece drepturile garantate de Constituţie şi Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu sunt eficace şi concrete. Astfel, se aplică un tratament diferenţiat faţă de persoanele aflate în situaţii similare (persoane vătămate prin actele organelor de urmărire penală), după cum plângerea formulată în temeiul art. 275-278 din Codul de procedură penală este soluţionată sau nu în termenul prevăzut de art. 277 din acelaşi cod. Aşa fiind, diferenţa de tratament aplicabilă persoanelor aflate în situaţii juridice identice nu este justificată.Judecătoria Iaşi opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul României consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă deciziile nr. 524/2005, nr. 423/2006 şi nr. 680/2006 pronunţate de Curtea Constituţională.Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece instituirea unor reguli speciale, inclusiv în ceea ce priveşte exercitarea căilor de atac împotriva actelor şi măsurilor dispuse de procuror, competenţa şi procedura de judecată, nu încalcă principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice şi nu implică un tratament juridic diferenţiat faţă de persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică.De asemenea, dispoziţiile legale criticate nu contravin nici prevederilor referitoare la liberul acces la justiţie, deoarece acestea sunt menite tocmai să asigure acest drept în cauzele în care parchetul a emis acte de netrimitere în judecată. Instituirea de către legiuitor a termenului de 20 de zile în cadrul căruia persoana vătămată poate face plângere în instanţă dă expresie principiului celerităţii ce guvernează desfăşurarea procesului penal.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere emise de Guvern şi de Avocatul Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Plângerea în faţa judecătorului împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată, care au următorul conţinut:"În cazul în care prim-procurorul parchetului sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori procurorul ierarhic superior nu a soluţionat plângerea în termenul prevăzut în art. 277, termenul prevăzut în alin. 1 curge de la data expirării termenului iniţial de 20 de zile."Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional prin raportare la aceleaşi dispoziţii invocate şi în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 598 din 8 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.128 din 14 decembrie 2005, şi Decizia nr. 232 din 20 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 20 aprilie 2007, au fost respinse ca neîntemeiate excepţiile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală pentru considerentele acolo arătate.Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziilor mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Alexandru Ibriş şi Gheorghe Ibriş în Dosarul nr. 5.562/36/2006 al Curţii de Apel Constanţa – Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie şi de Georgeta Rădulescu în Dosarul nr. 25.656/245/2006 al Judecătoriei Iaşi.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 septembrie 2007.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Afrodita Laura Tutunaru–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește