DECIZIE nr. 666 din 18 decembrie 1997

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330 şi ale art. 330^1 din Codul de procedură civilă



Ioan Muraru – preşedinteCostica Bulai – judecătorMihai Constantinescu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorVictor Dan Zlatescu – judecătorPaula C. Pantea – procurorGabriela Dragomirescu – magistrat-asistentPe rol, pronunţarea asupra recursului declarat de Burhala Constantin şi Burhala Elisabeta împotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 31 din 18 februarie 1997*).––––-Notă …
*) Decizia Curţii Constituţionale nr. 31 din 18 februarie 1997 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 21 iulie 1997.Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 16 decembrie 1997, în prezenta reprezentantului Ministerului Public şi în lipsa părţilor legal citate, şi au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 18 decembrie 1997.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Curtea Suprema de Justiţie – Secţia civilă, prin Încheierea din 10 decembrie 1996, a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 330 şi a art. 330^1 din Codul de procedură civilă, ridicată de Burhala Constantin şi Burhala Elisabeta.Prin Decizia nr. 31 din 18 februarie 1997 Curtea Constituţională a respins ca vadit nefondata excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330 şi ale art. 330^1 din Codul de procedură civilă. Cat priveşte prevederile art. 330 din Codul de procedură civilă, aceasta soluţie s-a fundamentat pe Decizia Curţii Constituţionale nr. 73 din 4 iunie 1996, prin care s-a stabilit ca acest text este constituţional. Referitor la dispoziţiile art. 330^1 din cod s-a reţinut ca, urmare modificării textului prin Legea nr. 17/1997, excepţia de neconstituţionalitate este în prezent lipsită de obiect.Împotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 31 din 18 februarie 1997 au declarat recurs, în termen legal, Burhala Constantin şi Burhala Elisabeta, cu motivarea ca prin decizia recurată s-a ignorat principiul neretroactivitatii legii civile, precum şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 9 din 7 martie 1994.Potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, întrucât excepţia a fost respinsă ca vadit nefondata, s-au solicitat puncte de vedere celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca recursul este neîntemeiat, iar excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330 şi ale art. 330^1 din Codul de procedură civilă este vadit nefondata. Camera Deputaţilor şi Senatul nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA,având în vedere decizia atacată, motivele de recurs invocate, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, prevederile art. 330 şi ale art. 330^1 din Codul de procedură civilă, raportate la dispoziţiile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, constata următoarele:Recursul este neîntemeiat şi urmează a fi respins.Recursul în anulare, reglementat de art. 330-330^4 din Codul de procedură civilă sub titlul "Căile extraordinare de atac", a fost introdus în cod prin Legea nr. 59/1993.Hotărârile judecătoreşti definitive, pronunţate anterior datei de 26 iulie 1993, când a intrat în vigoare Legea nr. 59/1993, au putut fi atacate de procurorul general pe calea recursului extraordinar. Acesta putea fi soluţionat şi după intrarea în vigoare a legii, în condiţiile stabilite prin art. V alin. 5. Potrivit art. V alin. 6 din aceeaşi lege, astfel cum a fost completat prin Legea nr. 65/1993, părţilor li s-a dat posibilitatea sa atace ele, cu recursul prevăzut de Legea nr. 59/1993, hotărârile rămase definitive în perioada 30 iunie 1992 – 26 iulie 1993, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii.Tot acest ansamblu de reglementare, cu caracter tranzitoriu, face imposibila aplicarea dispoziţiilor procesuale relative la recursul în anulare hotărârilor pronunţate anterior datei la care Legea nr. 59/1993 a intrat în vigoare, adică la 26 iulie 1993.În aceste condiţii, Curtea Constituţională a statuat prin Decizia nr. 96 din 4 iunie 1996 ca dispoziţiile art. 330^1 din Codul de procedură civilă ar fi neconstituţionale doar dacă s-ar aplica hotărârilor pronunţate anterior datei de 26 iulie 1993, pentru ca s-ar încalcă principiul neretroactivitatii legii, prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţie.Nu poate fi reţinută nici susţinerea recurentilor potrivit căreia soluţia este contrară Deciziei Curţii Constituţionale nr. 9 din 7 martie 1994, deoarece şi în considerentele acesteia s-a statuat ca dispoziţiile procesuale sunt, în principiu, de imediata aplicare şi, deci, dreptul relativ la exercitarea căilor de atac este fixat de legea în vigoare în momentul pronunţării.Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 25 şi al art. 26 din Legea nr. 47/1992,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge recursul declarat de Burhala Constantin şi Burhala Elisabeta împotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 31 din 18 februarie 1997. Definitivă.Pronunţată în şedinţa publică din 18 decembrie 1997.PREŞEDINTELE CURŢIICONSTITUŢIONALE,prof.univ.dr. IOAN MURARUMagistrat-asistent,Gabriela Dragomirescu–––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește