DECIZIE nr. 665 din 15 decembrie 2005

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 409 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură civilă



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorIon Tiucă – procurorDaniela Ramona Mariţiu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 409 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Carmen Beşliu Enoiu şi Traian Beşliu Enoiu în Dosarul nr. 343/2005 al Tribunalului Braşov – Secţia civilă.La apelul nominal răspunde avocatul Raluca Bejan, pentru autorii excepţiei, lipsă fiind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, avocatul autorilor excepţiei solicită admiterea acesteia, considerând că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor art. 1 alin. (3), art. 20 alin. (2), art. 22 alin. (1), art. 34 alin. (1) şi art. 49 din Constituţie. Arată că art. 409 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură civilă nu îi menţionează şi pe membrii familiei sau persoanele aflate în întreţinerea debitorului, ci se referă numai la veniturile destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale debitorului însuşi, realizându-se astfel o discriminare între minorul aflat în întreţinerea legală a debitorului şi cel care are o hotărâre judecătorească în acest sens.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca fiind inadmisibilă.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 26 aprilie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 343/2005, Tribunalul Braşov – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 409 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de Carmen Beşliu Enoiu şi Traian Beşliu Enoiu cu ocazia soluţionării recursului declarat împotriva unei sentinţe civile pronunţate de Judecătoria Braşov.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin că dispoziţiile art. 409 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură civilă sunt neconstituţionale, încălcând prevederile art. 49 alin. (1) din Constituţie.Tribunalul Braşov – Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că, deşi textul de lege criticat nu face referire la situaţia debitorului părinte care are în întreţinere un minor, alin. 7 al art. 409 din Codul de procedură civilă prevede că "alocaţiile de stat şi indemnizaţiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav (…) nu pot fi urmărite pentru nici un fel de datorii".În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Guvernul arată că prevederile art. 409 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură civilă sunt neconstituţionale în măsura în care nu permit ca la stabilirea cotei urmăribile din veniturile periodice ale debitorului să se aibă în vedere şi obligaţia de întreţinere a acestuia faţă de copiii minori, când această obligaţie nu este stabilită prin hotărâre judecătorească, contravenind dreptului constituţional la protecţia specială a copiilor.Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată. În acest sens arată că, stabilind anumite limite pentru salariile, pensiile şi celelalte sume ce se plătesc periodic, legiuitorul a urmărit să găsească un echilibru între necesitatea ocrotirii, pe de-o parte, a salariilor şi a celorlalte venituri periodice şi imperativul satisfacerii unor creanţe importante şi care deopotrivă trebuie să fie protejate, în interesul minorilor, pe de altă parte. De asemenea, prin instituirea unei limite a urmăririi veniturilor periodice în raport cu salariul minim net pe economie s-a urmărit să se asigure debitorului un minim de mijloace pentru a-şi putea continua existenţa.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului autorilor excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 409 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură civilă, modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, ordonanţă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2000. Ordonanţa a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 219/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005. Textul de lege criticat are următorul cuprins:– Art. 409 alin. 1 şi 3: "Salariile şi alte venituri periodice realizate din muncă, pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale, precum şi alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia pot fi urmărite:a) până la 1/2 din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau de alocaţie pentru copii; … b) până la 1/3 din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.(…) … Veniturile din muncă sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmărite numai asupra părţii ce depăşeşte jumătate din acest cuantum."În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale, autorii excepţiei invocă încălcarea prevederilor art. 49 alin. (1) din Constituţie, referitoare la protecţia copiilor şi a tinerilor.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorii acesteia sunt nemulţumiţi de faptul că textul de lege criticat nu îi menţionează, în mod expres, şi pe membrii familiei sau persoanele aflate în întreţinerea debitorului, ci se referă numai la veniturile destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale debitorului însuşi. Analizarea criticii de neconstituţionalitate cu un atare obiect, constând într-o omisiune a legiuitorului, excedează competenţei Curţii Constituţionale care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra problemelor de drept, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului, excepţia de neconstituţionalitate urmând a fi respinsă ca inadmisibilă.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 409 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Carmen Beşliu Enoiu şi Traian Beşliu Enoiu în Dosarul nr. 343/2005 al Tribunalului Braşov – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 decembrie 2005.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Daniela Ramona Mariţiu__________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește