DECIZIE nr. 664 din 17 mai 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorFabian Niculae – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială „OTP Bank România” – S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 4.272/111/RL/2008 al Tribunalului Bihor – Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal se prezintă, pentru partea Societăţii Comerciale "Unicredit Ţiriac Bank" din Bucureşti, domnul avocat Răzvan Cioromela, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului părţii Societăţii Comerciale "Unicredit Ţiriac Bank" din Bucureşti şi reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 11 noiembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 4.272/111/RL/2008, Tribunalul Bihor – Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.Excepţia a fost invocată de Societatea Comercială "OTP Bank România" – S.A. din Bucureşti într-un dosar având ca obiect procedura insolvenţei.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textul de lege criticat încalcă principiul accesului liber la justiţie, întrucât creează un regim discriminator între creditori, în sensul că oferă posibilitatea ca un creditor majoritar să îşi impună punctul de vedere chiar dacă acesta este creditor chirografar, în raport cu un creditor care deţine o creanţă garantată.Tribunalul Bihor – Secţia comercială şi de contencios administrative şi fiscal se limitează a considera că excepţia de neconstituţionalitate este "admisibilă", fără a-şi exprima opinia cu privire la temeinicia ei.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, texte de lege care au următorul conţinut: „Principalele atribuţii ale judecătorului-sindic, în cadrul prezentei legi, sunt: […]c) desemnarea motivată, prin sentinţa de deschidere a procedurii, dintre practicienii în insolvenţă compatibili care au depus ofertă de servicii în acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, după caz, a lichidatorului care va administra procedura până la confirmarea ori, după caz, înlocuirea sa de către adunarea creditorilor sau creditorul care deţine cel puţin 50% din valoarea creanţelor, fixarea remuneraţiei în conformitate cu criteriile stabilite de legea de organizare a activităţii practicienilor în insolvenţă, precum şi a atribuţiilor acestuia pentru această perioadă. Judecătorul-sindic va desemna administratorul judiciar provizoriu sau lichidatorul provizoriu solicitat de către creditorul care a solicitat deschiderea procedurii sau de către debitor, dacă cererea îi aparţine. În situaţia în care cel care a introdus cererea de deschidere a procedurii nu solicită numirea unui administrator judiciar sau lichidator, numirea se va face de către judecătorul-sindic din rândul practicienilor care au depus oferte la dosarul cauzei. În caz de conexare se va ţine seama de cererile creditorilor în ordinea mărimii creanţelor sau de cererea debitoarei, dacă nu există o cerere din partea unui creditor;". … În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi şi art. 21 privind accesul liber la justiţie.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate, prin raportare la critici similare, constatând că acestea sunt constituţionale.Astfel, prin Decizia nr. 555 din 29 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 24 iunie 2010, şi Decizia nr. 271 din 16 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 254 din 20 aprilie 2010, Curtea a statuat că judecătorul-sindic poate controla măsura înlocuirii lichidatorului sau administratorului judiciar, dispusă de adunarea creditorilor ori de creditorul care deţine cel puţin 50% din valoarea creanţelor numai pentru motive de legalitate. O asemenea limitare a controlului judecătoresc ţine de specificul procedurii insolvenţei, mai precis de rolul crescut pe care creditorii trebuie să îl deţină în procesul de urmărire şi recuperare a creanţelor lor. În schimb, în temeiul art. 11 lit. d) din lege, judecătorul-sindic are competenţa de a înlocui, pentru motive temeinice, prin încheiere, administratorul judiciar sau lichidatorul.Totodată, prin Decizia nr. 898 din 16 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 6 august 2009, Curtea a statuat că faptul că împotriva deciziei creditorului care deţine cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor de a desemna, fără consultarea adunării creditorilor, un administrator judiciar sau lichidator în locul celui provizoriu ori de a confirma administratorul judiciar provizoriu sau lichidatorul provizoriu, creditorii interesaţi pot face contestaţie la judecătorul-sindic, pentru motive de nelegalitate, în termen de 3 zile de la data publicării acestei decizii în Buletinul procedurilor de insolvenţă. O atare dispoziţie îşi găseşte justificarea în însuşi specificul acestei proceduri şi are drept scop asigurarea desfăşurării cu celeritate a acesteia.Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauză privesc, în esenţă, aceleaşi aspecte şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.Distinct de cele arătate mai sus, Curtea mai reţine că legiuitorul are competenţa să reglementeze, cu respectarea dispoziţiilor constituţionale, procedura insolvenţei, inclusiv a condiţiilor în care creditorii majoritari pot lua anumite măsuri prevăzute de ipoteza normei criticate, sub supravegherea judecătorului-sindic. Faptul că judecătorul-sindic supraveghează actele şi operaţiunile administratorului sau lichidatorului judiciar desemnat de creditorii ce deţin cel puţin 50% din valoarea creanţelor reprezintă o asigurare suficientă pentru respectarea drepturilor creditorilor cu creanţe garantate.Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială „OTP Bank România” – S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 4.272/111/RL/2008 al Tribunalului Bihor – Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 mai 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Fabian Niculae–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește