DECIZIE nr. 659 din 4 iulie 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (2) din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorIuliana Nedelcu – procurorCristina Cătălina Turcu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (2) din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi, excepţie ridicată de Gheorghe Ion Dabela în Dosarul nr. 120/2006 al Curţii Militare de Apel.Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 28 iunie 2007 şi au fost consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea a admis cererea de amânare a pronunţării, formulată de apărătorul autorului excepţiei, în vederea depunerii de concluzii scrise, şi a dispus amânarea pronunţării la data de 4 iulie 2007.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 18 ianuarie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 120/2006, Curtea Militară de Apel a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor "art. III pct. 3 teza întâi" din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi.Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Ion Dabela într-o cauză în care s-a solicitat declinarea competenţei materiale şi după calitatea persoanei a Curţii Militare de Apel în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, în considerarea celor decise de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Maszni contra României (2006).În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că textul de lege criticat aduce atingere dispoziţiilor art. 20 alin. (2) şi art. 21 alin. (2) din Constituţie, precum şi ale art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, prin prisma jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv Cauza Maszni contra României (2006).Curtea Militară de Apel apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât, prin dispoziţiile tranzitorii din Legea nr. 356/2006, legiuitorul, evaluând impactul unei eventuale trimiteri a cauzelor cercetate sau judecate de parchetele sau instanţele militare la parchetele sau instanţele civile, a considerat că trebuie aplicat cu prioritate principiul soluţionării cauzei într-un termen rezonabil.Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constituţionale. În acest sens, arată că autorul excepţiei invocă în susţinerea acesteia Cauza Maszni contra României (2006) prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut încălcarea dispoziţiilor art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Ca urmare, Legea nr. 54/1993 pentru organizarea instanţelor şi parchetelor militare a fost abrogată prin adoptarea Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, care a modificat şi completat şi dispoziţiile Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Astfel, în reglementarea actuală instanţele militare se supun, alături de celelalte instanţe judecătoreşti, aceleiaşi reguli constituţionale de unicitate, imparţialitate şi egalitate pentru toţi, fără discriminare pe considerente arbitrare.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, aşa cum rezultă din motivarea acesteia, prevederile art. III alin. (2) din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, având următorul cuprins: „Cauzele aflate în curs de urmărire penală sau de judecată la parchetele ori instanţele militare la data intrării în vigoare a prezentei legi, date în competenţa parchetelor sau instanţelor civile, vor continua să fie urmărite ori judecate de parchetele sau instanţele militare.”Prevederile legale criticate sunt considerate a fi contrare dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 20 alin. (2), privind prioritatea reglementărilor internaţionale referitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, în raport cu reglementările interne, în situaţia neconcordanţei dintre acestea, şi în art. 21 alin. (2), potrivit căruia nicio lege nu poate îngrădi accesul liber la justiţie, precum şi în art. 6 paragraful 1, referitor la dreptul la un proces echitabil, din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 610 din 20 iunie 2007*) a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (2) din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi.────────────Notă …
*) Decizia nr. 610 din 20 iunie 2007 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 16 iulie 2007.Curtea observă că, la momentul pronunţării prezentei decizii, decizia menţionată mai sus nu fusese încă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.În cauză sunt însă aplicabile dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, care prevăd că „Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale”. Sub acest aspect, împrejurarea că decizia anterioară nu fusese încă publicată până la momentul pronunţării prezentei decizii nu are relevanţă faţă de Curte, soluţia prin care s-a constatat neconstituţionalitatea art. III alin. (2) din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi fiindu-i opozabilă.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (2) din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi, excepţie ridicată de Gheorghe Ion Dabela în Dosarul nr. 120/2006 al Curţii Militare de Apel.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 4 iulie 2007.PREŞEDINTELECURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Cristina Cătălina Turcu–––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește