DECIZIE nr. 659 din 10 octombrie 2006

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorTudorel Toader – judecătorIon Tiucă – procurorCristina Cătălina Turcu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconsti-tuţionalitate a dispoziţiilor art. 1-11 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată, excepţie ridicată de Tudorică Petre în Dosarul nr. 339/303/2006 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti.La apelul nominal lipsesc părţile faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că se impune păstrarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 20 februarie 2006, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1-11 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată, excepţie ridicată de Tudorică Petre într-o cauză având ca obiect o somaţie de plată.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile art. 1-11 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1), art. 21, art. 49 şi art. 20 alin. (1) raportat la prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În acest sens arată, în esenţă, că textele de lege criticate, în temeiul cărora se pronunţă o hotărâre judecătorească pe baza unei proceduri sumare, în care pretinsul debitor nu îşi poate formula un probatoriu complet, aduc atingere dreptului debitorului la apărare şi la un proces echitabil, creând totodată o inegalitate de tratament juridic „între cetăţeni”.Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, aşa cum a statuat Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, sens în care a statuat Curtea în jurisprudenţa sa.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), precum şi ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum rezultă din notele scrise depuse de autorul acesteia la dosarul instanţei de fond, îl constituie dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 30 iulie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 295/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 5 iunie 2002, cu modificările şi completările ulterioare.Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate contravin următoarelor prevederi din Constituţie: art. 16 alin. (1), privind egalitatea în drepturi, art. 21, privind accesul liber la justiţie, art. 49 [devenit art. 53 în urma republicării Constituţiei], privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, precum şi art. 20 alin. (1), referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului raportat la art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitor la dreptul la un proces echitabil.Examinând excepţia, Curtea Constituţională constată că prevederile legale criticate au mai format obiectul controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi texte constituţionale şi convenţionale ca şi în prezenta cauză.Astfel, prin Decizia nr. 470 din 4 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 31 ianuarie 2004, Curtea a statuat, în esenţă, că Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 reglementează o procedură specială, simplificată şi accelerată pentru recuperarea creanţelor al căror caracter cert, lichid şi exigibil rezultă din înscrisuri, iar acest caracter special al procedurii a determinat limitarea mijloacelor de probă utilizabile la înscrisuri, în prima fază, completate ulterior cu explicaţiile şi lămuririle date de părţi, limitarea fiind deopotrivă valabilă pentru ambele părţi, în condiţii identice pentru exercitarea dreptului la apărare.De asemenea, prin Decizia nr. 72 din 2 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 23 februarie 2006, Curtea a constatat că textele de lege criticate conţin norme de procedură asupra cărora legiuitorul este suveran a legifera, în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituţie, evident cu respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Cu acelaşi prilej, Curtea a reţinut că, pe de o parte, ordonanţa constituie titlu executoriu, împotriva căruia debitorul poate formula contestaţie la executare potrivit normelor Codului de procedură civilă, iar pe de altă parte, că ordonanţa nu are autoritate de lucru judecat faţă de fondul raporturilor juridice dintre părţi.În final, Curtea constată că nu se poate reţine nici critica privind încălcarea art. 53 din Constituţie, deoarece, aşa cum rezultă din cele menţionate mai sus, prin dispoziţiile legale criticate nu se aduce nici o restrângere exerciţiului drepturilor pretins încălcate.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată, excepţie ridicată de Tudorică Petre în Dosarul nr. 339/303/2006 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 octombrie 2006.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEprof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Cristina Cătălina Turcu–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește