DECIZIE nr. 655 din 30 aprilie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorCarmen-Cătălina Gliga – procurorMihai Paul Cotta – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepţie ridicată de Dragoş Alin Călin în Dosarul nr. 1.341/104/2008 al Curţii de Apel Craiova – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. Se arată că prevederile legale criticate nu încalcă principiile constituţionale ale independenţei judecătorilor şi imparţialităţii justiţiei.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 14 octombrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 1.341/104/2008, Curtea de Apel Craiova – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 304/2004, excepţie ridicată de Dragoş Alin Călin în cauza ce are ca obiect judecarea cererii referitoare la drepturi băneşti.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile art. 55 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 304/2004 contravin dispoziţiilor art. 21 alin. (3) din Constituţie, precum şi art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în măsura în care sunt interpretate în sensul că opinia exprimată obligatoriu de asistenţii judiciari nu este pusă în discuţia contradictorială a părţilor înaintea pronunţării. Totodată, în opinia aceluiaşi autor al excepţiei, prevederile legale criticate contravin art. 1 alin. (4) şi art. 124 alin. (3) din Constituţie, precum şi art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit asistenţilor judiciari să participe la procesul deliberativ al cărui caracter secret este menit a garanta independenţa şi imparţialitatea judecătorilor şi îi obligă pe aceştia să semneze hotărâri judecătoreşti.Curtea de Apel Craiova – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece textele de lege nu încalcă niciunul dintre textele constituţionale invocate.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia ridicată.Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt constituţionale. Se arată că Legea nr. 304/2004 a fost adoptată pentru asigurarea respectării dreptului la un proces echitabil şi judecarea proceselor de către instanţele judecătoreşti în mod imparţial şi independent.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 55 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, dispoziţii care au următorul conţinut:– Art. 55: "(1) Completul pentru soluţionarea în primă instanţă a cauzelor privind conflictele de muncă şi asigurări sociale se constituie din 2 judecători şi 2 asistenţi judiciari.(2) Asistenţii judiciari participă la deliberări cu vot consultativ şi semnează hotărârile pronunţate. Opinia acestora se consemnează în hotărâre, iar opinia separată se motivează." … Autorul excepţiei susţine că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale în raport cu următoarele texte din Constituţie: art. 1 alin. (4) privind separaţia puterilor, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare şi art. 124 alin. (3) privind înfăptuirea justiţiei. Totodată, este invocat şi art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile criticate din Legea nr. 304/2004 (dispoziţii care, înainte de republicarea legii, erau cuprinse în art. 58) au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate. Prin Decizia nr. 37 din 19 ianuarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 186 din 27 februarie 2006, făcând referire la jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că prevederile legale criticate nu contravin principiilor independenţei judecătorilor şi imparţialităţii justiţiei, întrucât asistenţii judiciari nu au decât un rol consultativ, util judecăţii în vederea stabilirii adevărului cu privire la drepturile subiective ale părţilor în litigiu, soluţionarea cauzelor deduse judecăţii fiind hotărâtă de judecători.În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea reţine că în Cauza Ettl şi alţii contra Austriei, 1987, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că participarea unor persoane specializate în diverse domenii de activitate, alături de magistraţii de profesie, la soluţionarea unor categorii de litigii, nu contravine principiului independenţei şi imparţialităţii instanţei, prevăzut de art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. De asemenea, s-a reţinut că statele membre ale Consiliului Europei oferă multiple exemple de complete de judecată la care participă, pe lângă magistraţi, şi persoane specializate în anumite domenii, persoane ale căror cunoştinţe sunt necesare pentru soluţionarea acelor litigii.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţia deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate prin invocarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (4), Curtea reţine că aceasta nu poate fi primită. Prezenţa asistenţilor judiciari în completul pentru soluţionarea în primă instanţă a cauzelor privind conflictele de muncă şi asigurări sociale, care au doar vot consultative, nu este de natură să încalce principiul separaţiei puterilor în stat.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepţie ridicată de Dragoş Alin Călin în Dosarul nr. 1.341/104/2008 al Curţii de Apel Craiova – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 30 aprilie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Mihai Paul Cotta––––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește