Informatii Document
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 587 din 27 august 2007
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act | |
Nu exista actiuni induse de acest act | |
Acte referite de acest act: | |
Acte care fac referire la acest act: | |
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării
Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorAntonia Constantin – procurorMihai Paul Cotta – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 din Legea nr. 137/2002, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Lactis” – S.A. din Iaşi în Dosarul nr. 9.510/2006 al Tribunalului Iaşi – Secţia comercială.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că dispoziţiile legale criticate respectă dreptul părţilor la un proces echitabil, precum şi dreptul la apărare.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 23 februarie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 9.510/2006, Tribunalul Iaşi – Secţia comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 din Legea nr. 137/2002, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Lactis” – S.A. din Iaşi în cauza ce are ca obiect judecarea cererii formulate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului pentru restituirea unei sume de bani acordate cu titlu gratuit.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 40 din Legea nr. 137/2002, care prevăd un regim special pentru instituţiile statului ale căror acţiuni se judecă „de urgenţă”, permit instanţei judecătoreşti învestite cu judecarea unor astfel de cauze să nu stăruie în aflarea adevărului, creând o situaţie de inegalitate în favoarea unei instituţii a statului, aceasta putând să abuzeze de dreptul său. Astfel, textul de lege criticat contravine prevederilor art. 21 alin. (3), ale art. 24 şi art. 44 din Constituţie, precum şi ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Tribunalul Iaşi – Secţia comercială apreciază că excepţia ridicată este neîntemeiată, având în vedere că instituirea unei proceduri speciale pentru judecarea cu celeritate a anumitor cauze nu afectează dreptul părţilor la apărare şi la un proces echitabil.În conformitate cu prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Consideră că prevederile legale criticate nu încalcă niciunul din textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei. Mai mult, prin procedura rapidă de soluţionare, textul legal vine în aplicarea principiului celerităţii.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, deoarece nu aduc atingere dreptului părţilor la un proces echitabil şi nici dreptului la apărare, iar prevederile art. 44 din Constituţie nu au incidenţă în cauză.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 40 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 28 martie 2002, dispoziţii care, în urma modificării lor prin Legea nr. 556/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 922 din 22 decembrie 2003, au următorul conţinut:– Art. 40. – "(1) Cererile prin care se atacă o operaţiune sau un act prevăzut de prezenta lege, de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997, aprobată prin Legea nr. 44/1998, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de celelalte legi speciale din domeniul privatizării ori se valorifică un drept conferit de acestea sunt de competenţa secţiilor comerciale ale tribunalelor şi se judecă de urgenţă şi cu precădere, cu citarea părţilor.(2) Dacă sunt motive întemeiate pentru care părţile nu sunt în măsură să îşi prezinte apărările în mod complet, instanţa va putea, în mod excepţional, să acorde un singur termen în cunoştinţă de cel mult 5 zile, pentru aceste motive. … (3) Instanţa este obligată să pronunţe hotărârea în termen de 3 zile de la închiderea dezbaterilor şi să comunice părţilor hotărârea în cel mult 5 zile de la pronunţare." … În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile legale criticate contravin următoarelor prevederi constituţionale: art. 21 alin. (3) privind dreptul părţilor la un proces echitabil, soluţionat într-un termen rezonabil, art. 24 privind dreptul la apărare şi art. 44 privind dreptul de proprietate privată, precum şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitor tot la dreptul oricărei persoane la judecarea cauzei sale în mod echitabil şi într-un termen rezonabil.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:Obiectul de reglementare al Legii nr. 137/2002 îl constituie măsurile ce se impun pentru accelerarea privatizării. Înfăptuirea privatizării într-un ritm accelerat reprezintă un interes general major, ceea ce impune ca toate litigiile care se ivesc pe parcurs, putând determina împiedicarea ori întârzierea procesului de privatizare, să fie soluţionate şi de instanţele judecătoreşti cu celeritate.Art. 40 din Legea nr. 137/2002 reglementează competenţa şi procedura de judecată, fiind respectate prevederile constituţionale ale art. 126 alin. (2). Faptul că această normă derogă de la regulile dreptului comun nu încalcă niciun text din Constituţie.Textul de lege supus controlului de constituţionalitate prevede judecarea "de urgenţă şi cu precădere" pentru toate cererile prin care se atacă o operaţiune sau un act prevăzut de legislaţia din domeniul privatizării. Soluţionarea mai operativă a anumitor cauze ce prezintă un interes special nu afectează calitatea judecăţii, legalitatea şi temeinicia soluţiei ce se va pronunţa.Susţinerile referitoare la încălcarea art. 21 alin. (3), a art. 24 şi art. 44 din Constituţie, precum şi a art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sunt neîntemeiate, deoarece reglementările criticate se aplică deopotrivă tuturor părţilor aflate în litigiu, care se bucură de şanse egale pentru a-şi susţine apărarea şi a-şi administra probele, cât şi pentru a se folosi de toate garanţiile şi mijloacele procedurale care condiţionează desfăşurarea unui proces echitabil, soluţionat într-un termen rezonabil, fără ca vreuna dintre acestea să fie favorizată.Potrivit considerentelor expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Lactis” – S.A. din Iaşi în Dosarul nr. 9.510/2006 al Tribunalului Iaşi – Secţia comercială.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 28 iunie 2007.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Mihai Paul Cotta––