DECIZIE nr. 652 din 10 iunie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorIon Predescu – judecătorTudorel Toader – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIon Tiucă – procurorIoana Marilena Chiorean – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Adrian Mircea Stejeran în Dosarul nr. 5.974/111/1999 al Curţii de Apel Oradea – Secţia civilă mixtă.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse la dosar de către autorul excepţiei prin care solicită citarea părţii Ana Raţiu la Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Ciutelec, potrivit dispoziţiilor art. 90 alin. 7 din Codul de procedură civilă. Anexează la această cerere o adeverinţă emisă la 6 iunie 2008 de către Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Ciutelec care atestă faptul că Ana Raţiu este instituţionalizată la acest centru pe o perioadă nedeterminată, începând cu 11 decembrie 2007.Reprezentantul Ministerului Public consideră că procedura de citare a fost legal îndeplinită, întrucât este la latitudinea părţii respective dacă vrea să fie citată la adresa de domiciliu sau la centrul de îngrijire unde este instituţionalizată.Curtea, deliberând, constată că procedura de citare a părţii Ana Raţiu a fost legal îndeplinită şi respinge cererea de amânare a cauzei pentru acest motiv.Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 23 ianuarie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 5.974/111/1999, Curtea de Apel Oradea – Secţia civilă mixtă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Adrian Mircea Stejeran în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în pretenţii.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât permit avocatului să semneze o procură fără ca semnătura acestuia să fie certificată de o autoritate a statului.Curtea de Apel Oradea – Secţia civilă mixtă şi-a exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece avocaţii desfăşoară o activitate de interes public, ceea ce le conferă autoritatea şi competenţa legalizării semnăturii clientului, cu atât mai mult cu cât, într-un astfel de caz, raportul juridic dintre parte şi avocat şi limitele mandatului avocatului sunt determinate de contractul încheiat de părţi.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, deoarece reprezentantul avocat îşi justifică calitatea cu împuternicirea eliberată în baza contractului de asistenţă juridică încheiat în formă ad probationem cu clientul, în care se stabilesc expres puterile conferite de acesta avocatului, respectiv întinderea mandatului. În plus, dispoziţiile criticate reprezintă o opţiune a legiuitorului, care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, stabileşte reguli privind procedura de judecată.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 68 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă, cu următorul conţinut: "[…] în cazul când procura este dată unui avocat, semnătura va fi certificată potrivit legii avocaţilor."Excepţia de neconstituţionalitate se raportează la prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii şi ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:Potrivit dispoziţiilor art. 68 alin. 1 din Codul de procedură civilă, procura pentru exerciţiul dreptului de chemare în judecată sau de reprezentare în judecată trebuie făcută prin înscris sub semnătură legalizată, iar atunci când procura este dată unui avocat, semnătura va fi certificată potrivit legii avocaţilor.Faptul că, în cazul în care partea este reprezentată de avocat, procura va fi certificată potrivit Legii nr. 51/1995, iar nu legalizată, aşa cum cere norma procedurală pentru cazul în care procura este dată unei alte persoane decât unui avocat, nu este de natură a institui discriminări care să ducă la încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece persoana care a dat procură unui avocat se află într-o situaţie juridică diferită de cea care dă procură unei persoane care nu este avocat. Astfel, este justificată soluţia legislativă prevăzută de norma procedurală criticată, având în vedere statutul profesiei de avocat, al cărei scop îl constituie promovarea şi apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi persoanelor juridice, de drept public şi de drept privat.Totodată, dispoziţiile art. 68 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă nu încalcă nici dreptul la apărare, ca totalitate de drepturi şi reguli procedurale ce oferă părţilor posibilitatea de a-şi valorifica pretenţiile sau de a dovedi netemeinicia pretenţiilor adversarului, incluzându-se aici şi posibilitatea folosirii unui avocat. Astfel, potrivit art. 2 alin. (4) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, orice persoană are dreptul să îşi aleagă în mod liber avocatul.Cu privire la celelalte susţineri ale autorului excepţiei, referitoare la desfăşurarea procesului în faţa instanţei de judecată chemată să soluţioneze litigiul dintre părţi, Curtea constată că acestea nu pot fi primite, deoarece constituie aspecte care ţin de aplicarea legii de către instanţa de judecată, iar nu probleme de constituţionalitate.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Adrian Mircea Stejeran în Dosarul nr. 5.974/111/1999 al Curţii de Apel Oradea – Secţia civilă mixtă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 iunie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește