DECIZIE nr. 650 din 5 octombrie 2006

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 şi art. 19 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorAntonia Constantin – procurorMarieta Safta – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 şi 19 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de Eduard Mazilu în Dosarul nr. 88/CAF/2006 al Tribunalului Dolj – Secţia comercială şi de contencios administrativ.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.030D/2006, având ca obiect aceeaşi excepţie, ridicată de Constantin Mazilu în Dosarul nr. 89/CAF/2006 al aceleiaşi instanţe.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, având în vedere că excepţiile de neconstituţionalitate care fac obiectul dosarelor nr. 1.029 D/2006 şi nr. 1.030 D/2006 au conţinut identic, pune în discuţie, din oficiu, conexarea dosarelor.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.030D/2006 la Dosarul nr. 1029 D/2006, care a fost primul înregistrat.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată, referindu-se şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin încheierile din 31 martie 2006, pronunţate în dosarele nr. 88/CAF/2006 şi nr. 89/CAF/2006, Tribunalul Dolj – Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 şi 19 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de Eduard Mazilu şi Constantin Mazilu în dosarele menţionate.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textele de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât petentului contravenient "nu i se recunoaşte calitate procesuală egală în raport cu organul emitent al procesului-verbal de contravenţie şi, de asemenea, nici o egalitate de tratament juridic, deoarece instanţele de judecată apreciază că procesul-verbal de constatare face dovada deplină a faptelor descrise, chiar şi atunci când nu au fost dovedite de agentul constatator, iar petentului i se cere să facă dovada contrară sub sancţiunea respingerii plângerii sale […]". Se arată că prevederile legale criticate nu prevăd şi obligativitatea dovedirii de către agentul constatator a faptelor descrise în procesul-verbal respectiv.Tribunalul Dolj – Secţia comercială şi de contencios administrativ apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât prin textele de lege criticate nu se creează o situaţie favorabilă sau nefavorabilă vreunei persoane, atât în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege, cât şi în privinţa tratamentului în faţa autorităţilor.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul, referindu-se la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât textele de lege criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate de autorul excepţiei.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 16 şi 19 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, având următorul cuprins:– Art. 16: "(1) Procesul-verbal de constatare a contravenţiei va cuprinde în mod obligatoriu: data şi locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea şi instituţia din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupaţia şi locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenţionale cu indicarea datei, orei şi locului în care a fost săvârşită, precum şi arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravităţii faptei şi la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabileşte şi se sancţionează contravenţia; indicarea societăţii de asigurări, în situaţia în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulaţie; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac şi organul la care se depune plângerea.(1^1) În cazul contravenienţilor cetăţeni străini, persoane fără cetăţenie sau cetăţeni români cu domiciliul în străinătate, în procesul-verbal vor fi cuprinse şi următoarele date: seria şi numărul paşaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat, data eliberării acestuia şi statul emitent.[…](5) În cazul în care contravenientul este minor procesul-verbal va cuprinde şi numele, prenumele şi domiciliul părinţilor sau ale altor reprezentanţi ori ocrotitori legali ai acestuia. … (6) În situaţia în care contravenientul este persoană juridică în procesul-verbal se vor face menţiuni cu privire la denumirea, sediul, numărul de înmatriculare în registrul comerţului şi codul fiscal ale acesteia, precum şi datele de identificare a persoanei care o reprezintă. … (7) În momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoştinţă contravenientului dreptul de a face obiecţiuni cu privire la conţinutul actului de constatare. Obiecţiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica "Alte menţiuni", sub sancţiunea nulităţii procesului-verbal."; … – Art. 19: "(1) Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator şi de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se află de faţă, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face menţiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puţin un martor. În acest caz procesul-verbal va cuprinde şi datele personale din actul de identitate al martorului şi semnătura acestuia.(2) Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator. … (3) În lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod." … Dispoziţiile constituţionale pretins încălcate sunt cele ale art. 16 privind egalitatea în drepturi.Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că, în realitate, criticile autorilor excepţiei vizează modul de interpretare şi aplicare de către instanţele de judecată a textelor de lege criticate, susţinându-se că aceste instanţe nu recunosc "calitate procesuală egală" contravenientului în raport de organul emitent al procesului-verbal de contravenţie. Asemenea critici nu intră în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, deoarece, în conformitate de dispoziţiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, aceasta „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, […]”, problemele de interpretare şi aplicare a legii fiind de competenţa instanţelor judecătoreşti.Referitor la critica în sensul că art. 16 şi 19 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 nu prevăd obligativitatea dovedirii de către agentul constatator a faptelor descrise în procesul-verbal respectiv se constată, de asemenea, că excedează competenţei Curţii Constituţionale, întrucât vizează, implicit, completarea textelor de lege criticate. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii dispoziţiilor legale cu care a fost sesizată, „[…] fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.”De altfel, Curtea s-a mai pronunţat, în jurisprudenţa sa, asupra constituţionalităţii dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, în raport de critici referitoare la încălcarea principiului egalităţii de arme, motivate de o pretinsă răsturnare a sarcinii probei în litigiile având ca obiect plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei, ce ar conferi o poziţie privilegiată, în asemenea cauze, agentului constatator. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 380 din 14 octombrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 7 noiembrie 2003, Curtea a reţinut că „din procedura de soluţionare a plângerii împotriva procesului-verbal de stabilire şi sancţionare a contravenţiei nu rezultă răsturnarea sarcinii probei”, întrucât „alin. (1) al art. 34 din ordonanţa criticată stabileşte, fără distincţii, că instanţa competentă să soluţioneze plângerea verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o şi pe celelalte persoane citate, între care, potrivit art. 33 din ordonanţă, şi organul care a aplicat sancţiunea, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal, şi hotărăşte asupra sancţiunii, despăgubirile stabilite, precum şi asupra măsurii confiscării”. În plus, alin. (2) al art. 34 din actul normativ atacat prevede că „hotărârea judecătorească prin care s-a soluţionat plângerea poate fi atacată cu recurs, fără ca motivarea acestuia să fie obligatorie”. Totodată, Curtea a reţinut, în cuprinsul aceleiaşi decizii, că în exercitarea rolului său activ, instanţa de judecată are obligaţia legală să administreze probele prevăzute de lege, constând în ascultarea părţilor din proces, a martorilor, dovada cu înscrisuri etc., hotărând, în caz de constatare a netemeiniciei sau ilegalităţii procesului-verbal contestat, anularea acestuia, recuperarea sumelor încasate, precum şi sancţiuni administrative în sarcina agentului-constatator. Aşa fiind, dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 dau expresie principiului egalităţii armelor, fiind în concordanţă cu exigenţele impuse de principiul egalităţii în faţa legii.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii, cele statuate prin decizia menţionată, cu privire la Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 în integralitatea sa, sunt valabile, având în vedere substanţa criticii de neconstituţionalitate, şi în prezenta cauză.Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 şi art. 19 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de Eduard Mazilu în Dosarul nr. 88/CAF/2006 al Tribunalului Dolj – Secţia comercială şi de contencios administrativ şi de Constantin Mazilu în Dosarul nr. 89/CAF/2006 al aceleiaşi instanţe.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 octombrie 2006.PREŞEDINTELECURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Marieta Safta––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește