Informatii Document
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 506 din 4 iulie 2008
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act | |
Nu exista actiuni induse de acest act | |
Acte referite de acest act: | |
Nu exista acte care fac referire la acest act | |
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 130 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001
Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIon Tiucă – procurorClaudia-Margareta Krupenschi – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor "art. 156 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001„, excepţie ridicată de Dumitru Bocai, oraşul Ovidiu, prin Primar, şi Consiliul Local al Oraşului Ovidiu, judeţul Constanţa, în Dosarul nr. 426/118/2007 al Tribunalului Constanţa – Secţia contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal, răspunde partea Dumitru Georgel Albină, prin avocat Dumitra Deliu, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului convenţional al părţii prezente, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată şi depune note scrise în acest sens.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 10 octombrie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 426/118/2007, Tribunalul Constanţa – Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor "art. 156 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, introdus prin pct. 109 din Legea nr. 286/2006, devenit art. 130″.Excepţia a fost ridicată de Bocai Dumitru, oraşul Ovidiu, prin primar, şi Consiliul Local al Oraşului Ovidiu, judeţul Constanţa, într-o acţiune de contencios administrativ având ca obiect anulare act administrativ.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia arată că Legea nr. 286/2006 pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, odată cu introducerea, prin art. I pct. 109, a prevederilor art. 156 din lege (devenit, ulterior republicării, actualul art. 130), care se aplică după alegerile autorităţilor administraţiei publice locale din anul 2008, a dispus şi abrogarea art. 78 din Legea nr. 215/2001, care conţinea aceeaşi soluţie legislativă, regăsită în prezent la art. 130. Prin urmare, legiuitorul a dat naştere, pentru o perioadă de 2 ani, unui vid legislativ în ceea ce priveşte posibilitatea schimbării din funcţie a viceprimarului, ceea ce contravine principiilor statului de drept, creează o stare de discriminare în rândul aleşilor locali şi restrânge în mod nejustificat dreptul consilierilor şi al primarului de a cere schimbarea din funcţie a viceprimarului.Tribunalul Constanţa – Secţia contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul netemeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece amânarea aplicării unei norme juridice reprezintă o opţiune legitimă a legiuitorului şi nu poate avea în nicio situaţie ca efect vătămarea dreptului material.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Dispoziţiile legale criticate, care stabilesc un termen de aplicare a unei norme juridice, constituie o opţiune legitimă a legiuitorului, fără a avea ca efect încălcarea principiului egalităţii în drepturi, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie, sau restrângerea exerciţiului unor drepturi ori al unor libertăţi fundamentale, astfel cum reglementează art. 53 din Legea fundamentală. Dimpotrivă, textul de lege examinat constituie o garanţie a asigurării unui climat de ordine, prevenirea eventualelor abuzuri sau disfuncţionalităţi în activităţile administraţiei publice locale până la alegerile din anul 2008. În plus, Guvernul apreciază că în cauză nu se pune problema neconstituţionalităţii dispoziţiilor legale criticate, ci este vorba de stricta interpretare şi aplicare a legii, în raport cu situaţia de fapt ce urmează a fi reţinută de către instanţa de judecată.Avocatul Poporului, prin punctul de vedere transmis Curţii, apreciază că prevederile art. 130 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 sunt constituţionale, întrucât textul legal criticat, referindu-se la stabilirea unui termen de aplicare a unei norme de drept, reprezintă opţiunea legiuitorului şi se aplică tuturor celor aflaţi în situaţia descrisă de ipoteza normei juridice. În plus, apreciază că prevederile art. 1 alin. (3) şi ale art. 53 din Legea fundamentală, invocate, nu au incidenţă în cauză.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului şi dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile "art. 156 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, introdus prin art. I pct. 109 din Legea nr. 286/2006, devenit art. 130″. Prin urmare, obiectul excepţiei îl constituie, în realitate, prevederile art. 130 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, care au următoarea redactare: „Prevederile art. 57 alin. (4) şi ale art. 101 alin. (3) privind eliberarea din funcţie a viceprimarilor, a preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene se aplică după alegerile autorităţilor administraţiei publice locale din anul 2008”.Dispoziţiile art. 57 alin. (4) şi ale art. 101 alin. (3) din Legea nr. 215/2001, la care textul criticat face trimitere, au următoarea redactare:– Art. 57 alin. (4): "(4) Schimbarea din funcţie a viceprimarului se poate face de consiliul local, prin hotărâre adoptată cu votul majorităţii consilierilor în funcţie, la propunerea primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor locali în funcţie."Art. 101 alin. (3), astfel cum a fost modificat prin art. 78 pct. 6 din titlul III al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008: „(3) Eliberarea din funcţie a vicepreşedinţilor consiliului judeţean se face cu votul secret al majorităţii consilierilor în funcţie, la propunerea a cel puţin unei treimi din numărul acestora. Eliberarea din funcţie a vicepreşedinţilor consiliului judeţean nu se poate face în ultimele 6 luni ale mandatului consiliului judeţean.”Autorul excepţiei apreciază că textul de lege criticat contravine prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) care consacră valorile supreme ale statului român ca stat de drept, ale art. 16 privind principiul egalităţii în drepturi şi ale art. 53 referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta urmează să fie respinsă ca neîntemeiată, pentru următoarele considerente:Curtea observă că atât dispoziţiile art. 57 alin. (4) şi ale art. 101 alin. (3), cât şi cele ale art. 130 – în actuala redactare – din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, au fost iniţial introduse prin art. I pct. 54, 92 şi, respectiv, pct. 109 din Legea nr. 286/2006 pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, regăsindu-se, în acel moment, sub forma art. 61 alin. (4), art. 113 alin. (3) şi, respectiv, art. 156 din Legea nr. 215/2001. Ulterior, textele de lege au fost renumerotate, iar Legea nr. 215/2001 a fost republicată, în baza art. III din Legea nr. 286/2006, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, textele regăsindu-se la art. 57 alin. (4), art. 101 alin. (3) şi art. 130. Totodată, prin Legea nr. 35/2008, art.101 alin.(3) a fost modificat. Prin urmare, prevederile legale referitoare la modalităţile de eliberare din funcţie a viceprimarilor şi a vicepreşedinţilor consiliilor judeţene au intrat în vigoare, potrivit art. 78 din Constituţie, la 3 zile de la data publicării Legii nr. 286/2006 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 18 iulie 2006, respectiv a Legii nr. 35/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008.În ceea ce priveşte aplicarea dispoziţiilor art. 130, legea a prevăzut că aceasta se face după alegerea autorităţilor administraţiei publice locale din anul 2008.Legiuitorul poate stabili ca aplicarea unui act normativ sau a unor norme din acesta să aibă loc la o altă dată – prevăzută în textul său – decât data intrării sale în vigoare, din considerente ce ţin de corelarea cu alte acte normative, de realizarea unor măsuri prevăzute în cuprinsul său, de evitarea unei posibile interpretări de aplicare retroactivă a legii, de aplicarea limitată în timp etc.Curtea constată că amânarea aplicării unor prevederi de lege referitoare la modalităţile de schimbare din funcţie a unor aleşi locali, în timpul exercitării mandatului, nu este contrară normelor constituţionale referitoare la neretroactivitatea legii şi la egalitatea în drepturi, invocate de autorii excepţiei. Prin Decizia nr. 61 din 18 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2007, Curtea s-a pronunţat cu privire la problematica modificărilor legislative intervenite pe parcursul unui mandat electoral, care sunt incidente şi în prezenta cauză: „Nu se poate pretinde unui subiect de drept să răspundă pentru o conduită anterioară intrării în vigoare a unei legi care reglementează sau modifică, pentru viitor, această conduită. Subiectul de drept nu putea să prevadă conţinutul noilor reglementări în domeniu adoptate de legiuitor, iar comportamentul său este unul normal dacă se desfăşoară în cadrul ordinii de drept atunci în vigoare. În condiţiile în care legea îşi propune să modifice statutul dobândit la data începerii mandatului, prin instituirea unui caz nou de încetare a acestuia, legea devine retroactivă.”Prevederile art. 78 din Legea nr. 215/2001 au fost abrogate, potrivit art. I pct. 68 din Legea nr. 286/2006, conţinutul reglementării fiind preluat, într-o formă modificată, în art. 57 alin. (4) din prima lege, care, potrivit art.130 din Legea nr. 215/2001, urmează să se aplice după alegerile autorităţilor administraţiei locale din anul 2008. A fost opţiunea legiuitorului de a recurge la această soluţie legislativă pentru a evita eventualele abuzuri sau disfuncţionalităţi şi de a asigura climatul necesar de ordine în activitatea autorităţilor administraţiei publice locale până la alegerile din iunie 2008.Curtea reţine, totodată, că problema reală în cauză nu este cea privind neconstituţionalitatea dispoziţiilor legale criticate, ci în discuţie se pune problema strictei interpretări şi aplicări a legii, în raport de situaţia de fapt ce se va reţine, misiune ce revine în exclusivitate instanţei de judecată.Aşa fiind, Curtea constată că prevederile art. 130 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, care stabilesc un termen de aplicare a dispoziţiilor art. 57 alin. (4) şi art. 101 alin. (3) din aceeaşi lege, referitoare la eliberarea din funcţie a viceprimarilor şi a vicepreşedinţilor consiliilor judeţene, respectiv după alegerile autorităţilor administraţiei publice locale din anul 2008, nu conţin norme juridice de natură să înfrângă principiile statului de drept, cuprinse la art. 1 alin. (3) din Constituţie, principiul egalităţii în drepturi, garantat de art. 16 din aceasta, şi nici nu operează o restrângere a exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, în afara exigenţelor impuse de art. 53 din Legea fundamentală, astfel cum susţin autorii excepţiei.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 130 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, excepţie ridicată de Dumitru Bocai, oraşul Ovidiu, prin primar, şi Consiliul Local al Oraşului Ovidiu, judeţul Constanţa, în Dosarul nr. 426/118/2007 al Tribunalului Constanţa – Secţia contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 iunie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Claudia-Margareta Krupenschi––––