DECIZIE nr. 645 din 10 iunie 2008

referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 şi art. 23 din Legea nr. 327/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din serviciile de probaţiune



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIon Tiucă – procurorPatricia Marilena Ionea – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 şi 23 din Legea nr. 327/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din serviciile de probaţiune, excepţie ridicată de Ion Sorin Vezure, Eliza Doruţa Moga, Daniela Popescu, Carmen Melencu, Oxana Andrei şi Ramona Turtoi în Dosarul nr. 9.816/95/2007 al Tribunalului Gorj – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care arată că textele de lege criticate nu conţin dispoziţii contrare prevederilor constituţionale invocate de autorii excepţiei.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 14 ianuarie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 9.816/95/2007, Tribunalul Gorj – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 şi 23 din Legea nr. 327/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din serviciile de probaţiune. Excepţia a fost ridicată de Ion Sorin Vezure, Eliza Doruţa Moga, Daniela Popescu, Carmen Melencu, Oxana Andrei şi Ramona Turtoi în cadrul unei acţiuni civile având ca obiect drepturi băneşti reprezentând prima de concediu de odihnă pentru anul 2007.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia arată, în esenţă, că textele de lege criticate sunt contrare art. 16 din Constituţie, întrucât creează o discriminare între consilierii de probaţiune şi personalul auxiliar din cadrul instanţelor judecătoreşti, deşi activitatea acestora are aceeaşi finalitate şi scop. În acest sens, arată că, anterior, prin Legea nr. 50/1996, ambele categorii profesionale au beneficiat de aceleaşi drepturi, incluzând dreptul la prima de vacanţă, iar mai apoi consilierii din serviciile de probaţiune au primit o reglementare distinctă, respectiv prin Legea nr. 327/2006, din care s-a omis dreptul la prima de vacanţă, deşi personalul auxiliar din cadrul instanţelor judecătoreşti a continuat să beneficieze de acest drept.Tribunalul Gorj – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, discriminarea arătată de autorii excepţiei fiind evidentă, întrucât prin Legea nr. 327/2006 au fost retrase drepturile avute, acestea fiind prevăzute pentru toate celelalte categorii de personal ale Ministerului Justiţiei.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, arată că instituirea unor reguli speciale este justificată de situaţia diferită a personalului din serviciile de probaţiune care constituie o categorie distinctă în sfera sistemului judiciar.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 15 şi 23 din Legea nr. 327/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din serviciile de probaţiune, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 624 din 19 iulie 2006, dispoziţii potrivit cărora:– Art. 15: "(1) Personalul din serviciile de probaţiune beneficiază de concediu de odihnă plătit.(2) Durata concediului de odihnă este de 30 de zile lucrătoare şi corespunde activităţii desfăşurate timp de un an calendaristic. … (3) Concediul anual de odihnă se efectuează de către personalul din serviciile de probaţiune, de regulă, în perioada vacanţei judecătoreşti. … (4) Cererile de concediu de odihnă ale consilierilor de probaţiune se aprobă de şeful serviciului de probaţiune. … (5) Cererile de concediu de odihnă ale inspectorilor de probaţiune şi ale şefilor serviciilor de probaţiune se aprobă de directorul Direcţiei de probaţiune. … (6) Conducerile Direcţiei de probaţiune şi ale serviciilor de probaţiune au obligaţia să asigure efectuarea concediului de odihnă de către personal în cursul anului calendaristic în care s-a născut acest drept, zilele de concediu neefectuate putând fi reportate în primul trimestru al anului următor."; … – Art. 23: "Prevederile Legii nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu se mai aplică personalului din serviciile de probaţiune la data intrării în vigoare a prezentei legi.”Autorii excepţiei consideră că acest text de lege este contrar prevederilor art. 16 din Constituţie, referitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorii excepţiei critică faptul că prin art. 15 din Legea nr. 327/2006 este reglementat dreptul la concediu de odihnă al personalului din serviciile de probaţiune, fără a se prevedea şi dreptul la prima de vacanţă. Acest drept a fost acordat anterior prin Legea nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti, republicată în Monitorul Oficial al Româniri, Partea I, nr. 563 din 18 noiembrie 1999, şi păstrat, ulterior abrogării acestei legi, pentru personalul auxiliar din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor prin dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, precum şi din cadrul altor unităţi din sistemul justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 31 ianuarie 2007.Considerând că personalul din serviciile de probaţiune îndeplineşte funcţii echivalente personalului auxiliar din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, autorii excepţiei susţin că diferenţa de tratament juridic este discriminatorie. Acesta este motivul pentru care se critică şi prevederea art. 23 din Legea nr. 327/2006 prin care se stabileşte că dispoziţiile Legii nr. 50/1996 nu mai sunt aplicabile pentru consilierii de probaţiune.Faţă de aceste susţineri, Curtea observă că prin Legea nr. 50/1996 au fost reglementate iniţial, unitar, salarizarea şi alte drepturi ce au revenit magistraţilor şi personalului din organele autorităţii judecătoreşti. Prin dispoziţiile ce se aplicau în mod uniform tuturor acestor categorii profesionale era consacrat, în art. 41^1, dreptul la prima de concediu. Ulterior, salarizarea şi celelalte drepturi ce revin diferitelor categorii profesionale prevăzute în acest act normativ au primit o reglementare separată. Astfel, spre exemplu, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 177/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 18 decembrie 2002, a reglementat salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, Ordonanţa Guvernului nr. 64/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 747 din 1 septembrie 2006, a reglementat salarizarea şi alte drepturi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, Legea nr. 327/2006 a reglementat salarizarea şi alte drepturi ale personalului din serviciile de probaţiune, iar Ordonanţa Guvernului nr. 8/2007, abrogând în totalitate Legea nr. 50/1996, a reglementat salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea. Raţiunea pe care a avut-o legiuitorul în instituirea unei reglementări diferenţiate pe categorii socio-profesionale a fost întemeiată pe necesitatea unui tratament diferenţiat care să ţină cont de situaţiile specifice în care se găseau aceste categorii de persoane. Astfel, în expunerea de motive ce a stat la baza adoptării Legii nr. 327/2006 se arată, în esenţă, că, având în vedere activitatea şi pregătirea personalului din serviciile de probaţiune, această lege este necesară tocmai pentru a crea un regim mai favorabil acestei categorii de persoane, prin acordarea unor salarii şi a unor drepturi care să compenseze efortul şi riscurile ce le implică activitatea desfăşurată.Având în vedere tot acest context, precum şi motivele pe care le-a avut în vedere legiuitorul atunci când a instituit un tratament juridic diferenţiat pentru categoriile socio-profesionale mai sus amintite, Curtea apreciază că dispoziţiile de lege criticate nu sunt contrare prevederilor constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor. În acest sens, trebuie amintit că aceste prevederi constituţionale au în vedere instituirea unui tratament juridic identic pentru situaţii similare, însă nu presupun omogenitate. Astfel, situaţii diferite justifică, şi în anumite cazuri chiar impun, un tratament juridic diferenţiat.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 şi art. 23 din Legea nr. 327/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din serviciile de probaţiune, excepţie ridicată de Ion Sorin Vezure, Eliza Doruţa Moga, Daniela Popescu, Carmen Melencu, Oxana Andrei şi Ramona Turtoi în Dosarul nr. 9.816/95/2007 al Tribunalului Gorj – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 iunie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea–––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește