DECIZIE nr. 644 din 10 iunie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 67 alin. (5) din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIon Tiucă – procurorClaudia-Margareta Krupenschi – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor "art. 67 alin. (5) din Legea nr. 265/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere”, excepţie ridicată de Alexandru Dumitrescu în Dosarul nr. 3.400/2/2007 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal răspunde personal autorul excepţiei, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei, care susţine că dispoziţiile legale criticate, potrivit cărora acelaşi autovehicul nu poate fi autorizat în aceeaşi perioadă atât pentru prestarea activităţii de transport în regim de taxi sau de închiriere, cât şi pentru cea de instructaj auto îngrădesc dreptul la muncă şi libertatea economică, prevăzute de art. 41 alin. (1) şi, respectiv, de art. 45 din Constituţie. Consideră că restrângerea impusă de legiuitor nu se justifică nici din punct de vedere tehnic şi nici economic, astfel cum susţin, în punctele lor de vedere, Guvernul şi Avocatul Poporului, şi depune la dosarul cauzei mijloace materiale de probă, constând în două DVD-uri, prin care dovedeşte că, din punct de vedere tehnic, este posibilă şi chiar facilă utilizarea aceluiaşi vehicul pentru desfăşurarea în mod alternativ a celor două activităţi, între care nu există un "conflict de interese".Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, întrucât din motivarea scrisă a autorului rezultă că acesta doreşte, în realitate, interpretarea unor noţiuni cuprinse în actul normativ criticat, ceea ce nu se poate converti într-o veritabilă critică de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 8 ianuarie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 3.400/2/2007, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor "art. 67 alin. (5) din Legea nr. 265/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere”.Excepţia a fost ridicată de Alexandru Dumitrescu într-o acţiune de contencios administrativ prin care acesta solicită pârâţilor Ministerul Transporturilor şi Registrul Auto Român să îi recunoască dreptul de efectuare simultană a inspecţiei tehnice periodice pentru autoturismul proprietate personală care este folosit pentru transport taxi şi instructaj auto, iar instanţa de judecată să impună pârâţilor să respecte această obligaţie.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că interdicţia cuprinsă la art. 67 alin. (5) din Legea nr. 38/2003, ca acelaşi autovehicul să desfăşoare, alternativ sau separat una de alta, activitatea de taximetrie şi de instructaj auto, în aceeaşi perioadă corespunzătoare inspecţiei tehnice periodice, îngrădeşte exercitarea dreptului la muncă şi accesul liber al persoanei la o activitate economică, având în vedere că este vorba despre acelaşi autoturism şi posibilitatea reală a obţinerii inspecţiei tehnice periodice la aceeaşi unitate autorizată, pentru cele două activităţi. Susţine că numai printr-o „metodă aberantă şi absurdă, dar perfect reală şi legală”, aceea de a efectua zilnic, dar la ore diferite, atât inspecţia tehnică pentru desfăşurarea activităţii de instructaj auto, cât şi cea specifică prestării activităţii de taximetrie este „constituţional posibil” să desfăşoare alternativ şi simultan cele două activităţi economice, respectiv instructaj auto şi taximetrie.Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile "art. 67 alin. (5) din Legea nr. 265/2007” nu exclud şi nu limitează dreptul la muncă, ci doar fixează condiţii, restrângeri ale exercitării acestui drept, justificate de măsuri de ordin tehnic şi economic.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Accesul liber al persoanei la o activitate economică este garantat de art. 45 din Constituţie în condiţiile legii, ceea ce înseamnă că agenţii economici trebuie să se integreze cadrului constituţional, iar activitatea acestora să se desfăşoare în acord cu interesul general. Or, în cauza de faţă, interdicţia de a desfăşura cele două activităţi economice – instructaj auto şi taximetrie – în aceeaşi perioadă de timp cu acelaşi autovehicul are la bază raţiuni de ordin tehnic şi economic. Cât priveşte critica referitoare la încălcarea art. 41 alin. (1) din Constituţie, privind dreptul la muncă, nici aceasta nu este întemeiată, având în vedere că autorul excepţiei îşi poate alege în mod liber profesia şi chiar să le cumuleze pe cea de instructor auto şi pe cea de taximetrist, cu singura condiţie de a respecta prevederile legale în materie.Avocatul Poporului, prin punctul de vedere transmis Curţii, apreciază că prevederile "art. 67 alin. (5) din Legea nr. 265/2007” sunt constituţionale. „Dispoziţiile legale prin care se stabileşte că orice înscrisuri sau simboluri aplicate pe partea exterioară a taxiului, care reprezintă publicitate pentru terţi, nu se pot menţine sau realiza fără avizul administraţiei publice locale şi nu vor fi admise dacă afectează înscrierile şi însemnele de pe taxi prevăzute de lege, nu îngrădesc nici dreptul la muncă, nici libertatea de alegere a profesiei sau a locului de muncă” şi nici nu vin în contradicţie cu normele constituţionale care garantează exercitarea liberei iniţiative şi accesul persoanei la o activitate economică în condiţiile legii.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului şi dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, în realitate, dispoziţiile art. 67 alin. (5) din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 28 ianuarie 2003. Prevederile art.67 din această lege au fost modificate prin art. I pct. 62 din Legea nr. 265/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 3 august 2007, astfel că dispoziţiile de lege criticate au, în prezent, următoarea redactare:Art. 67 alin. (5): "(5) Acelaşi autovehicul nu poate fi autorizat în aceeaşi perioadă ca autovehicul destinat transportului în regim de taxi, transportului în regim de închiriere sau ca autovehicul pentru şcoală."Autorul excepţiei apreciază că textul de lege criticat îngrădeşte dreptul la muncă, prevăzut de art. 41 alin. (1) din Constituţie şi contravine libertăţii economice, consacrate de art. 45 din aceasta.Examinând criticile de neconstituţionalitate, Curtea constată că acestea sunt întemeiate pe o serie de deducţii, interpretări şi coroborări ale prevederilor legale aplicabile în materia transportului în regim de taxi şi în regim de închiriere, operaţiuni în urma cărora autorul excepţiei ajunge la concluzia neconstituţionalităţii prevederilor art. 67 alin. (5) din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere. Astfel, se au în vedere prevederile art. 34 din lege, potrivit cărora, „În cazul în care taxiul este folosit de transportatorul autorizat sau de taximetrist în alte scopuri decât transportul în regim de taxi, se instituie poziţia de operare „Privat”, caz în care autovehiculul poate circula numai cu aparatul de taxat în poziţia „Liber” şi lampa taxi scoasă de pe cupolă”, şi conchide că acest text permite, în anumite condiţii, folosirea taxiului şi în alte scopuri, libertate negată însă de prevederile art. 67 alin. (5) din aceeaşi lege. Mai mult, autorul excepţiei, în lipsa unei prevederi legale exprese, interpretează noţiunea de „perioadă” cuprinsă în textul de lege criticat, înţelegând prin aceasta „perioada de timp corespunzătoare Inspecţiei Tehnice Periodice”.Or, Curtea nu are competenţe nici în ceea ce priveşte interpretarea diferitelor noţiuni cuprinse în textele de lege examinate, nici referitoare la aplicarea acestora şi nici în legătură cu pretinse necorelări sau chiar contradicţii între diverse norme juridice. Aşa fiind, sub acest aspect, excepţia de neconstituţionalitate are caracter inadmisibil.În ceea ce priveşte susţinerile potrivit cărora prevederile art. 67 alin. (5) din Legea nr. 38/2003 încalcă normele constituţionale ale art. 41 alin. (1) şi ale art. 45, referitoare la dreptul la muncă, respectiv libertatea economică, Curtea constată că acestea nu sunt întemeiate.Textul de lege criticat nu îngrădeşte exercitarea dreptului la muncă şi nici nu împiedică libertatea în alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă şi nici nu interzice accesul liber al persoanei la o activitate economică sau libera iniţiativă, ci stabileşte condiţiile legale în care activitatea de taximetrie, respectiv cea de instructaj auto se poate desfăşura. Dreptul la muncă şi libertatea economică sunt drepturi garantate constituţional, însă exercitarea lor în concret, cunoscând în practică o mare varietate de forme, este supusă unor condiţii specifice fiecărei activităţi în parte. Incompatibilităţile sunt specifice, de altfel, dreptului muncii, fără ca prin aceasta să se poată susţine încălcarea art. 41 alin. (1) sau al art. 45 din Constituţie, invocate de autorul excepţiei. În speţă, cele două activităţi, de transport în regim de taxi şi cea de instructaj auto, deşi înrudite, se deosebesc prin regimul juridic aplicabil diferit, condiţiile de autorizare şi normele tehnice pe care trebuie să le îndeplinească fiecare vehicul destinat uneia sau alteia dintre aceste activităţi, toate aceste cerinţe specifice fiind justificate de imperativul desfăşurării celor două servicii în condiţii optime şi al asigurării siguranţei pe drumurile publice.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 67 alin. (5) din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, excepţie ridicată de Alexandru Dumitrescu în Dosarul nr. 3.400/2/2007 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 iunie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Claudia-Margareta Krupenschi––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește