DECIZIE nr. 641 din 5 octombrie 2006

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorAntonia Constantin – procurorIrina Loredana Gulie – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstitu-ţionalitate a prevederilor art. 29 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Dorina Gândilă, Eugen Alexandru Ştefănescu, Cristian Ştefănescu şi Veronica Ştefănescu în Dosarul nr. 26.983/1/2004 (număr vechi 8.257/2004) al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia civilă şi de proprietate intelectuală.La apelul nominal răspunde reprezentantul autoarei excepţiei, Dorina Gândilă, avocat, cu delegaţie la dosar. Lipsesc celelalte părţi, procedura de citare fiind legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Societatea Comercială "Mecanică Fină" – S.A. a depus la dosar note scrise prin care solicită respingerea acesteia.Având cuvântul, apărătorul autoarei excepţiei Dorina Gândilă arată că aceasta a fost citată la prezentul termen de judecată, cu menţiunea preschimbării termenului, şi solicită aplicarea dispoziţiilor art. 153 alin. 3 teza întâi din Codul de procedură civilă, potrivit cărora "Termenul luat în cunoştinţă sau pentru care au fost trimise citaţiile nu poate fi preschimbat decât pentru motive temeinice şi cu citarea părţilor. (…)".Reprezentantul Ministerului Public se opune admiterii acestei cereri.Curtea respinge cererea, arătând că termenul de judecată a fost preschimbat în şedinţa din Camera de consiliu din data de 5 septembrie 2006, fără citarea părţilor, în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.Având cuvântul, reprezentantul autoarei excepţiei solicită admiterea acesteia, invocând argumentele reţinute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Hotărârea Radu împotriva României, din data de 20 iulie 2006, prin care Curtea a afirmat, printre altele, că există o violare a art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi obligaţia statului român de a restitui reclamanţilor în speţă, persoane fizice, un imobil-construcţie, în natură sau prin echivalent.De asemenea, susţine că textul de lege criticat, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, contravine principiului constituţional al garantării şi ocrotirii dreptului de proprietate şi proprietăţii private, cu atât mai mult cu cât privarea de proprietate nu este justificată de interesul general, în sensul art. 1 paragraful 2 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, fiind vorba de un bun imobil revendicat de la o societate comercială, asupra căruia aceasta din urmă nu exercită dreptul de folosinţă.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie. Arată că hotărârea Curţii europene a drepturilor omului, pronunţată în cauza Radu împotriva României, nu este incidentă în prezenta cauză.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 7 februarie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 26.983/1/2004 (număr vechi 8.257/2004), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia civilă şi de proprietate intelectuală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. Excepţia a fost ridicată de Dorina Gândilă, Eugen Alexandru Ştefănescu, Cristian Ştefănescu şi Veronica Ştefănescu.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textul de lege criticat contravine principiului constituţional al garantării şi ocrotirii dreptului de proprietate în mod egal, indiferent de titular, şi creează o discriminare între foştii proprietari îndreptăţiţi la restituirea unor imobile preluate abuziv de stat. Astfel, se susţine că persoana îndreptăţită la restituirea unui imobil evidenţiat în patrimoniul unei societăţi comerciale privatizate integral are dreptul la restituirea în echivalent, constând în despăgubiri corespunzătoare valorii de piaţă a imobilului solicitat, indiferent de împrejurarea că imobilul a fost preluat de stat cu titlu sau fără titlu, spre deosebire de foştii proprietari ai imobilelor preluate de stat, afectate unor activităţi publice, şi pentru care legea prevede restituirea în natură. Se mai arată că textul de lege criticat realizează o expropriere nelegală, contravenind dispoziţiilor art. 44 alin. (3) din Legea fundamentală.Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia civilă şi de proprietate intelectuală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, arătând că textul de lege criticat contravine dispoziţiilor art. 44 alin. (2) teza întâi din Legea fundamentală, referitor la garantarea şi ocrotirea în mod egal de lege a proprietăţii private, indiferent de titular.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat reprezintă o aplicare a dispoziţiilor art. 44 alin. (1) teza întâi din Constituţie.Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), precum şi ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 29 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, potrivit cărora:"(1) Pentru imobilele evidenţiate în patrimoniul unor societăţi comerciale privatizate, altele decât cele prevăzute la art. 21 alin. (1) şi (2), persoanele îndreptăţite au dreptul la despăgubiri în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, corespunzătoare valorii de piaţă a imobilelor solicitate.(2) Dispoziţiile alin. (1) sunt aplicabile şi în cazul în care imobilele au fost înstrăinate. … (3) În situaţia imobilelor prevăzute la alin. (1) şi (2), măsurile reparatorii în echivalent se propun de către instituţia publică care efectuează sau, după caz, a efectuat privatizarea, dispoziţiile art. 26 alin. (1) fiind aplicabile în mod corespunzător. … (4) În situaţia bunurilor imobile preluate cu titlu valabil, înstrăinate sub orice formă din patrimoniul administraţiei publice centrale sau locale, persoana îndreptăţită va notifica organele de conducere ale acesteia. În acest caz, măsurile reparatorii în echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea învestită potrivit prezentei legi cu soluţionarea notificării, cu acordul persoanei îndreptăţite, sau despăgubiri acordate în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv." … În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 44 alin. (1) teza întâi, alin. (2) teza întâi şi alin. (3) din Constituţie, referitoare la garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate şi a proprietăţii private, precum şi la expropriere.Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, prin raportare la dispoziţiile art. 44 din Constituţie, şi cu o motivare similară.Astfel, prin Decizia nr. 253 din 9 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 11 aprilie 2006, Curtea a statuat că legiuitorul poate reglementa exceptarea de la restituirea în natură a imobilelor preluate de stat fără titlu valabil, în vederea asigurării stabilităţii raporturilor juridice deja create în cadrul circuitului civil. S-a mai reţinut, în decizia menţionată, că opţiunea legiuitorului de a acorda despăgubiri corespunzătoare valorii de piaţă a imobilelor solicitate nu vine în contradicţie cu spiritul Legii nr. 10/2001, şi anume cu caracterul reparator consacrat de aceasta, fiind în deplină concordanţă cu art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, potrivit căreia conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege.Cele statuate în decizia menţionată îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză, neintervenind elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii.În ceea ce priveşte invocarea încălcării dispoziţiilor art. 44 alin. (3) referitoare la expropriere, se constată că aceste dispoziţii constituţionale nu sunt relevante în cauză.De asemenea, Curtea reţine că autorii excepţiei au solicitat admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, invocând Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauza Radu împotriva României, din data de 20 iulie 2006, prin care a fost constatată obligaţia Statului român de a restitui în natură sau prin echivalent un imobil-construcţie, urmare a încălcării art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Curtea constată că, în hotărârea menţionată, instanţa de contencios european al drepturilor omului a reţinut o încălcare a reglementării internaţionale privind protecţia proprietăţii, motivată între altele de faptul că societatea pe acţiuni "Proprietatea" – organism de plasare de valori mobiliare la care participă persoanele îndreptăţite la măsurile reparatorii prin echivalent, în temeiul Legii nr. 10/2001 – în prezent „nu funcţionează într-un mod susceptibil să conducă la acordarea unei despăgubiri reclamanţilor (…)”, fără a institui o obligaţie a legiuitorului de a modifica soluţia legislativă în vigoare.Mai mult, apreciind asupra cadrului normativ existent în materia legilor reparatorii privind proprietatea, Curtea europeană a arătat că Legea nr. 247/2005 „aplică principiile exprimate în jurisprudenţa internaţională, judiciară sau arbitrală referitoare la despăgubirile datorate în caz de acte ilicite şi confirmate în mod constant în jurisprudenţa Curţii europene referitoare la privaţiunile ilegale sau de facto (…)”.Astfel, Curtea nu poate reţine nici un argument care să conducă la reconsiderarea jurisprudenţei sale referitoare la textul de lege criticat în prezenta cauză.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Dorina Gândilă, Eugen Alexandru Ştefănescu, Cristian Ştefănescu şi Veronica Ştefănescu în Dosarul nr. 26.983/1/2004 (număr vechi 8.257/2004) al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia civilă şi de proprietate intelectuală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 octombrie 2006.PREŞEDINTELE CURŢIICONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Irina Loredana Gulie–––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește