DECIZIE nr. 64 din 28 februarie 2002

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. 1 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu alta destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, republicată



Nicolae Popa – preşedinteCostica Bulai – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorLucian Stangu – judecătorIoan Vida – judecătorPaula C. Pantea – procurorMaria Bratu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. 1 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu alta destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, republicată, excepţie ridicată de instanţa de judecată din oficiu şi de Societatea Comercială „Rotema” – S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 1.238/2001 al Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudenta Curţii Constituţionale, solicita respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 18 septembrie 2001, pronunţată în Dosarul nr. 1.238/2001, Judecătoria sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. 1 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu alta destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, republicată, excepţie ridicată din oficiu de către instanţa de judecată şi de Societatea Comercială „Rotema” – S.A. din Bucureşti.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine ca dispoziţiile art. 7 alin. 1 din Legea nr. 85/1992, republicată, sunt contrare prevederilor art. 41 din Constituţie. Autorii excepţiei considera ca obligaţia instituită de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 85/1992, republicată, nu stabileşte doar o limitare a dreptului de proprietate, ci constituie „o pierdere a dreptului de proprietate în alte condiţii decât cele prevăzute de art. 41 din Constituţie”.Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Preşedintele Camerei Deputaţilor arata ca prin art. 7 din Legea nr. 85/1992, republicată, legiuitorul a realizat o măsura de creştere a calităţii vieţii şi de protecţie socială, în concordanta cu prevederile art. 43 alin. (1) şi art. 134 alin. (2) lit. f) din Constituţie. În concluzie apreciază excepţia ca fiind neîntemeiată.Guvernul arata ca asupra constituţionalităţii art. 7 alin. (1) din Legea nr. 85/1992, republicată, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin numeroase decizii (ca, de exemplu, deciziile nr. 46/1999, 128/2000, 137/2000 şi 164/2000), statuand ca dispoziţiile art. 7 în ansamblul lor sunt constituţionale. În consecinţa se apreciază ca, întrucât de la pronunţarea deciziilor anterioare până în prezent nu au intervenit elemente noi de natura sa determine o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii, urmează ca şi în aceasta cauza excepţia să fie respinsă.Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al preşedintelui Camerei Deputaţilor şi al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispozitiiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 7 alin. 1 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu alta destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 264 din 15 iulie 1998, dispoziţii care au următorul cuprins:– Art. 7 alin. 1: "Locuintele construite din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, altele decât locuintele de intervenţie, vor fi vândute titularilor contractelor de închiriere, la cererea acestora, cu plata integrală sau în rate a preţului, în condiţiile Decretului-lege nr. 61/1990 şi ale prezentei legi.”Textul constituţional invocat de autorii excepţiei ca fiind infrant de aceste dispoziţii legale este cel al art. 41, care are următorul conţinut:– Art. 41: "(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.(2) Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor. … (3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauza de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreapta şi prealabilă despăgubire. … (4) Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăţi imobiliare, cu obligaţia de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantaţiilor sau construcţiilor, precum şi pentru alte daune imputabile autorităţii. … (5) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) şi (4) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenta, prin justiţie. … (6) Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului. … (7) Averea dobandita licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezuma. … (8) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii." … Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea constata ca asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 85/1992 Curtea s-a mai pronunţat prin numeroase decizii, cum ar fi, de exemplu: Decizia nr. 46 din 23 martie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 29 aprilie 1999; Decizia nr. 40 din 4 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 1 iunie 2000; Decizia nr. 128 din 4 iulie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 11 septembrie 2000; Decizia nr. 137 din 11 iulie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 452 din 13 septembrie 2000.Prin aceste decizii Curtea a statuat ca prevederile art. 7 din Legea nr. 85/1992, republicată, sunt constituţionale, retinand, în esenta, ca prin ele se introduce o limitare legală a dreptului de proprietate, constând în posibilitatea fiecărui chiriaş de a cumpara locuinta, limitare conformă cu dispoziţiile art. 41 din Constituţie şi care da expresie totodată exigenţei cuprinse în art. 43 alin. (1) şi în art. 134 alin. (2) lit. f) din Constituţie, cu privire la obligaţia statului de a crea condiţii pentru creşterea calităţii vieţii şi, mai ales, de a lua măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natura să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.În acelaşi timp s-a apreciat ca dispoziţia criticata reprezintă "o norma de justiţie socială, întrucât da posibilitatea chiriaşilor sa cumpere locuintele la construirea cărora au contribuit direct sau indirect în vechiul sistem statal-juridic". Pe aceasta baza s-a apreciat ca dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 85/1992, republicată, „sunt nu numai conforme literei şi spiritului art. 41 şi 135 din Constituţie, ci şi legitimate din punct de vedere economic, social şi moral”.Având în vedere că nu au intervenit elemente noi de natura sa determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, soluţiile pronunţate în deciziile anterioare îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauza.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. 1 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu alta destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, republicată, excepţie ridicată din oficiu de Judecătoria sectorului 1 Bucureşti şi de Societatea Comercială „Rotema” – S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 1.238/2001 al acestei instanţe.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 28 februarie 2002.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Maria Bratu––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește