DECIZIE nr. 637 din 29 mai 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorMarinela Mincă – procurorMarieta Safta – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, excepţie invocată de Cristian Klement în Dosarul nr. 828/64/2007 al Curţii de Apel Braşov – Secţia penală şi pentru cauze cu minori.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Ministerul Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată, referindu-se şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: Prin Încheierea din 18 februarie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 828/64/2007, Curtea de Apel Braşov – Secţia penală şi pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Cristian Klement.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că includerea categoriilor profesionale de avocaţi, notari şi executori judecătoreşti în competenţa curţilor de apel, ca primă instanţă, constituie un privilegiu, în contradicţie cu prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1).Curtea de Apel Braşov – Secţia penală şi pentru cauze cu minori apreciază că excepţia este întemeiată. Arată că tratamentul egal la care fac referire dispoziţiile constituţionale ale art. 16 "cere ca orice dispoziţie derogatorie să se întemeieze pe o situaţie cu caracter obiectiv, care impune şi justifică instituirea unei excepţii tocmai pentru a păstra egalitatea de tratament în faţa legii. În lipsa unui element obiectiv, orice dispoziţie legală derogatorie dobândeşte caracterul unui privilegiu şi încalcă exigenţele art. 16 alin. (1) din Constituţie." Astfel, "dacă în situaţia procurorilor şi a judecătorilor, în mod obiectiv se impune ca judecarea lor să se facă de către o instanţă ierarhic superioară celei în care sau pe lângă care a funcţionat judecătorul, respectiv procurorul, garantându-se astfel imparţialitatea instanţei şi un proces echitabil, includerea avocaţilor, a notarilor publici şi a executorilor judecătoreşti între calităţile care atrag competenţa curţilor de apel, ca primă instanţă, nu are nicio motivare obiectivă, niciun suport justificativ, pentru că aceştia nu funcţionează pe lângă anumite instanţe de un anumit grad şi nu sunt incluşi în sistemul organelor judiciare din cadrul Autorităţii judecătoreşti." Aşa fiind, "includerea lor în conţinutul art. 28^1 alin. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, prin Legea nr. 79/2007, după ce, prin Legea nr. 356/2006, cu totul justificat, fuseseră înlăturate astfel de dispoziţii – care atunci aveau în vedere numai notarii -, apare pur aleatorie, dă posibilitatea instituirii unei excepţii bazate pe o oportunitate constitutivă de privilegii şi, în loc să exprime o aplicare a prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, încalcă aceste prevederi, precum şi cerinţele unui proces corect şi echitabil.”În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că dispoziţiile art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală nu încalcă dispoziţiile constituţionale privind egalitatea în drepturi. În plus, arată că stabilirea competenţei, inclusiv a celei după calitatea persoanei, şi instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti sunt de competenţa exclusivă a legiuitorului, care poate prevedea, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură, precum şi modalităţi de exercitare a drepturilor procesuale, fără ca prin aceasta să se aducă atingere prevederilor constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, potrivit căruia: "Curtea de Apel:1. judecă în primă instanţă:[…] b) infracţiunile săvârşite de judecătorii de la judecătorii şi tribunale şi de procurorii de la parchetele care funcţionează pe lângă aceste instanţe, precum şi de avocaţi, notari publici, executori judecătoreşti şi de controlorii financiari ai Curţii de Conturi."În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări.Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii aceloraşi prevederi legale, în raport de aceleaşi norme constituţionale şi faţă de critici similare. În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 215 din 28 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 2 aprilie 2008, şi Decizia nr. 186 din 26 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 18 martie 2008.În jurisprudenţa menţionată, Curtea a reţinut, în esenţă, că stabilirea competenţei, inclusiv a celei după calitatea persoanei, şi instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti sunt de competenţa exclusivă a legiuitorului, care poate prevedea, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură, precum şi modalităţi de exercitare a drepturilor procesuale, fără ca prin aceasta să se aducă atingere prevederilor constituţionale. Astfel, reglementarea competenţei curţilor de apel de a soluţiona în primă instanţă infracţiunile săvârşite de judecătorii de la judecătorii şi tribunale şi de procurorii de la parchetele care funcţionează pe lângă aceste instanţe, precum şi de avocaţi, notari publici, executori judecătoreşti şi de controlorii financiari ai Curţii de Conturi nu este de natură să aducă atingere prevederilor art. 16 din Legea fundamentală, deoarece situaţia deosebită a acestor categorii profesionale justifică un tratament juridic diferit.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia şi considerentele deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, excepţie invocată de Cristian Klement în Dosarul nr. 828/64/2007 al Curţii de Apel Braşov – Secţia penală şi pentru cauze cu minori.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 29 mai 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Marieta Safta––––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește