DECIZIE nr. 636 din 26 iunie 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 319^1 din Codul de procedură civilă



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorKozsokar Gabor – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorTudorel Toader – judecătorAntonia Constantin – procurorDoina Suliman – magistrat-asistent şefPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 319^1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Euro Metal Works" – S.R.L. din Timişoara în Dosarul nr. 1.267/30/2006 al Curţii de Apel Timişoara – Secţia contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza se află în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilă.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 14 februarie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 1.267/30/2006, Curtea de Apel Timişoara – Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 319^1 din Codul de procedură civilă.Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială "Euro Metal Works" – S.R.L. din Timişoara cu ocazia soluţionării recursului formulat de pârâta Direcţia Generală a Finanţelor Publice Timiş împotriva Încheierii din 4 decembrie 2006, pronunţată de Tribunalul Timiş în Dosarul nr. 1.267/30/2006.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 20 şi art. 21 alin. (1), (2) şi (3), dispoziţiilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţie, cât şi prevederilor art. 6 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. În acest sens, arată că, "prin expresia "executarea hotărârii a cărei anulare se cere", legiuitorul a redus la zero posibilitatea suspendării silite în cadrul contestaţiei în anulare bazată pe prevederile art. 318 Cod procedură civilă", deoarece contestaţia în anulare întemeiată pe textul de lege amintit are ca obiect numai deciziile pronunţate în recurs care niciodată nu pot fi titluri executorii, prerogativă ce nu aparţine decât hotărârilor date în primă instanţă.Curtea de Apel Timişoara – Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată. În acest sens, arată că "din modul de redactare al textului legal precitat rezultă cu puterea evidenţei că măsura suspendării unei hotărâri poate fi dispusă de către instanţa de judecată atât în ipoteza în care a fost sesizată în condiţiile art. 317, cât şi în ipoteza vizată de art. 318 din Codul de procedură civilă, sub acest aspect art. 319^1 nefăcând nicio distincţie. Firesc însă, singura condiţie impusă de legislator prin textul legal precitat este ca suspendarea să privească hotărârea împotriva căreia a fost promovată calea de atac a contestaţiei în anulare."Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul consideră excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată, având în vedere jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.Avocatul Poporului apreciază că prevederile art. 319^1 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale, acestea fiind norme de procedură a căror reglementare este de competenţa exclusivă a legiuitorului.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile art. 319^1 din Codul de procedură civilă, cu următorul cuprins: "Instanţa poate suspenda executarea hotărârii a cărei anulare se cere, sub condiţia depunerii unei cauţiuni. Dispoziţiile art. 403 alin. (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător".În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 20 şi art. 21 alineatele (1), (2) şi (3), a dispoziţiilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ale art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţie, precum şi a prevederilor art. 6 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că art. 319^1 din Codul de procedură civilă reglementează posibilitatea instanţei de a suspenda executarea hotărârii a cărei anulare se cere, sub condiţia depunerii unei cauţiuni, dispoziţiile art. 403 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură civilă aplicându-se în mod corespunzător.Din modul de redactare a textului de lege criticat rezultă că măsura suspendării executării unei hotărâri poate fi dispusă de către instanţa de judecată atât în ipoteza în care a fost sesizată în condiţiile art. 317, cât şi în ipoteza vizată de art. 318, art. 319^1 din Codul de procedură civilă nefăcând nicio distincţie între aceste dispoziţii legale. Singura condiţie impusă de legiuitor este ca suspendarea să privească "executarea hotărârii a căreia anulare se cere".De altfel, Curtea constată că acest text de lege a mai făcut obiectul controlului de neconstituţionalitate într-o cauză în care se invocă, de asemenea, contradicţia cu art. 21 din Constituţie şi, în esenţă, cu o motivare similară. Astfel, prin Decizia nr. 857 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 17 ianuarie 2007, Curtea, respingând excepţia, a statuat că aceste dispoziţii sunt constituţionale. În acest sens, a reţinut că „dispoziţiile din Codul de procedură civilă care reglementează calea de atac a contestaţiei în anulare respectă prevederile şi principiile Legii fundamentale, fiind norme de procedură, care, potrivit art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Constituţie, sunt în competenţa legiuitorului”.Pe de altă parte, examinând excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, Curtea constată că autorul excepţiei are în vedere o anumită modificare a textului de lege criticat, raportat la specificul cauzei aflate pe rolul Curţii de Apel Timişoara-Secţia contencios administrativ şi fiscal, neconstituţionalitatea art. 319^1 din Codul de procedură civilă fiind dedusă exclusiv din modul de aplicare, de către instanţa de judecată, a prevederilor privind contestaţia în anulare. Or, exercitarea controlului asupra activităţii de aplicare în concret a normelor legale reprezintă atributul exclusiv al instanţelor judecătoreşti, Curtea Constituţională fiind competentă, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, să se pronunţe numai asupra problemelor de drept, „fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 319^1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Euro Metal Works" – S.R.L. din Timişoara în Dosarul nr. 1.267/30/2006 al Curţii de Apel Timişoara – Secţia contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din 26 iunie 2007.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent şef,Doina Suliman––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește