DECIZIE nr. 633 din 28 aprilie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 300^1, art. 91^3 alin. 3 teza finală şi art. 91^4 din Codul de procedură penală



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIuliana Nedelcu – procurorAfrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistent-şef delegatPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 300^1, art. 91^3 alin. 3 teza finală şi art. 91^4 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Mihail Dunăreanu în Dosarul nr. 7.905/105/2008 al Tribunalului Prahova – Secţia penală.La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei, asistat de domnul avocat Ion Cazaru din cadrul Baroului Bucureşti, cu delegaţie la dosar. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza se află în stare de judecată.Apărătorul autorului excepţiei pune concluzii de admitere a acesteia, sens în care depune şi note scrise.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 8 ianuarie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 7.905/105/2008, Tribunalul Prahova – Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 300^1, art. 91^3 alin. 3 teza finală şi art. 91^4 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Mihail Dunăreanu în dosarul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei cauze penale.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că art. 91^3 alin. 3 teza finală şi art. 91^4 din Codul de procedură penală încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 21 alin. (3), art. 24 alin. (1), art. 26 alin. (1), art. 28 şi art. 124 alin. (2), precum şi ale art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece instituie un privilegiu exclusiv pentru procuror şi judecător, ce constă în posibilitatea acestora de a avea acces în mod nestingherit la înregistrări ale convorbirilor telefonice şi în mediu ambiental efectuate în timpul urmăririi penale.De asemenea, dispoziţiile art. 300^1 din Codul de procedură penală contravin art. 23 şi 21 din Constituţie, deoarece verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurii arestării preventive se face în camera de consiliu înainte ca instanţa să verifice competenţa pentru a constata dacă este legal sesizată.Tribunalul Prahova – Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei prin avocat, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 300^1, cu denumirea marginală Menţinerea arestării inculpatului la primirea dosarului, art. 91^3 alin. 3 teza finală, cu denumirea marginală Certificarea înregistrărilor şi art. 91^4 cu denumirea marginală Alte înregistrări, toate din Codul de procedură penală, care au următorul conţinut:– Art. 300^1: "După înregistrarea dosarului la instanţă, în cauzele în care inculpatul este trimis în judecată în stare de arest, instanţa este datoare să verifice din oficiu, în camera de consiliu, legalitatea şi temeinicia arestării preventive, înainte de expirarea duratei arestării preventive.Dacă instanţa constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau că nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, dispune, prin încheiere, revocarea arestării preventive şi punerea de îndată în libertate a inculpatului.Când instanţa constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanţa menţine, prin încheiere motivată, arestarea preventivă. Dispoziţiile art. 159 alin. 3, 4, 5 şi 11 se aplică în mod corespunzător.Încheierea poate fi atacată cu recurs, aplicându-se dispoziţiile art. 160^a alin. 2.";– Art. 91^3 alin. 3 teza finală: "La procesul-verbal se ataşează, în plic sigilat, o copie a suportului care conţine înregistrarea convorbirii. Suportul original se păstrează la sediul parchetului, în locuri speciale, în plic sigilat, şi va fi pus la dispoziţia instanţei, la solicitarea acesteia. După sesizarea instanţei, copia suportului care conţine înregistrarea convorbirii şi copii de pe procesele-verbale se păstrează la grefa instanţei, în locuri speciale, în plic sigilat, la dispoziţia exclusivă a judecătorului sau completului învestit cu soluţionarea cauzei.";– Art. 91^4: "Dispoziţiile art. 91^1-91^3 se aplică în mod corespunzător şi în cazul înregistrărilor în mediul ambiental, localizării sau urmăririi prin GPS ori prin alte mijloace electronice de supraveghere."Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 410 din 10 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 1 mai 2008, şi a Deciziei nr. 626 din 3 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 892 din 2 noiembrie 2006, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91^1, 91^2 şi 300^1 din Codul de procedură penală.Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziilor mai sus-menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză, inclusiv în ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91^4 din Codul de procedură penală.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 300^1, art. 91^3 alin. 3 teza finală şi art. 91^4 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Mihail Dunăreanu în Dosarul nr. 7.905/105/2008 al Tribunalului Prahova – Secţia penală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 28 aprilie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent-şef delegat,Afrodita Laura Tutunaru__________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește