DECIZIE nr. 63 din 25 ianuarie 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorTudorel Toader – judecătorIon Tiucă – procurorBenke Karoly – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconsti-tuţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Manuela Mitrea în Dosarul nr. 3.188/2005 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, prin avocat, constatându-se lipsa celeilalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Autorul excepţiei solicită admiterea acesteia, arătând, în esenţă, că textul legal criticat încalcă dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi (2) şi ale art. 21 alin. (3) din Constituţie. De asemenea, solicită extinderea analizei Curţii, arătând că art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 contravine prevederilor constituţionale referitoare la neretroactivitatea legii în măsura în care se aplică şi unor situaţii anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că textul legal criticat se aplică tuturor situaţiilor prevăzute de ipoteza normei analizate şi nu încalcă accesul liber la justiţie, întrucât judecata are un caracter public şi echitabil, iar termenele prevăzute sunt rezonabile. Se mai arată că art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 nu cuprinde nicio dispoziţie cu caracter retroactiv, iar chestiunile care ţin, eventual, de aplicarea legii sau coordonarea legislativă nu intră în sfera de competenţă a instanţei de contencios constituţional.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 6 iunie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 3.188/2005, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Manuela Mitrea într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ în baza art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile legale criticate se limitează numai la instituirea posibilităţii pentru emitentul unui act administrativ irevocabil de a cere instanţei constatarea nulităţii acestuia, fără însă a preciza şi aspectele esenţiale legate de categoriile de acte administrative la care se referă şi de termenul în care această acţiune poate fi promovată. Totodată, se arată că art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 nu este o normă previzibilă şi că terminologia folosită de legiuitor este ambiguă, ceea ce a determinat ca practica instanţelor judecătoreşti să fie contradictorie. Pentru toate aceste motive, autorul excepţiei consideră că sunt încălcate prevederile art. 16 alin. (1) şi (2), precum şi ale art. 21 alin. (3) din Constituţie.Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată. În acest sens, se arată că textul legal criticat protejează interesul public, astfel cum este definit de art. 2 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 554/2004, fără a se încălca prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) sau ale art. 21 alin. (2). Se mai apreciază că neprevederea expresă a unui termen de introducere a acţiunii în baza art. 1 alin. (6) nu este o omisiune a legiuitorului şi că rezolvarea unei asemenea chestiuni ţine de aplicarea şi interpretarea legii, sarcină care revine instanţei judecătoreşti. Totodată, se arată că instanţa de contencios constituţional nu poate modifica sau completa un text de lege, astfel încât critica autorului excepţiei cu privire la caracterul eliptic al art. 1 alin. (6) din lege nu poate fi primită.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, în opinia Guvernului, art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 nu încalcă principiul egalităţii, întrucât autoritatea administrativă emitentă poate introduce o acţiune, în baza art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004, faţă de orice persoană, fără privilegii şi fără discriminări. Judecarea cauzei are loc în mod echitabil, public şi într-un termen rezonabil de către instanţă, cu asigurarea tuturor garanţiilor procesuale. În subsidiar, se arată că instanţa de contencios constituţional nu poate modifica sau completa un text de lege în sensul dorit de autorul excepţiei.Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată. În subsidiar, se arată că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este inadmisibilă, întrucât autorul acesteia critică o omisiune de reglementare, iar Curtea, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului său.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, susţinerile părţii prezente, notele scrise depuse, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, care au următorul cuprins: „(6) Autoritatea publică emitentă a unui act administrativ nelegal poate să solicite instanţei constatarea nulităţii acestuia, în situaţia în care actul nu mai poate fi revocat, întrucât a intrat în circuitul civil şi a produs efecte juridice. În cazul admiterii acţiunii, instanţa se va pronunţa, la cerere, şi asupra legalităţii actelor civile încheiate în baza actului administrativ nelegal, precum şi asupra efectelor civile produse.”Textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi şi ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil soluţionat într-un termen rezonabil.Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea reţine următoarele:Dispoziţiile art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 au mai format obiectul controlului de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 638 din 3 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 903 din 7 noiembrie 2006, Curtea, respingând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, a reţinut că textul criticat reglementează un caz de contencios administrativ obiectiv, care se referă la analizarea în abstract a unei chestiuni de legalitate, având în vedere realizarea unui interes public, caracterizându-se prin generalitate şi impersonalitate.Curtea a stabilit că justificarea constituţională a unui asemenea text apare cu claritate în prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie, potrivit cărora, "În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie". Mai mult, Curtea a constatat că un act administrativ emis cu nerespectarea legii este nul, iar în lipsa art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 s-ar putea ajunge la menţinerea în sistemul normativ a unor acte nelegale, care, în lipsa unei persoane interesate, în mod direct şi personal, sau vătămate, nu ar putea fi atacate în justiţie, rămânând definitive şi putând, pe această cale, să pericliteze anumite interese de ordin public.În consecinţă, Curtea a statuat că nu sunt încălcate prevederile art. 21 alin. (1)-(3) din Constituţie, având în vedere şi faptul că atât reclamantul, cât şi pârâtul au asigurate toate mijloacele procedurale necesare realizării unui proces echitabil.Întrucât până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele şi soluţia deciziei mai sus amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.Pe lângă aceste considerente, Curtea reţine că textul art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 nu încalcă prevederile art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, aplicându-se tuturor situaţiilor prevăzute în ipoteza sa, fără excepţii şi fără discriminări.În ceea ce priveşte solicitarea autorului excepţiei, exprimată în şedinţa publică, precum şi în notele scrise depuse la dosar în aceeaşi şedinţă, de a se analiza constituţionalitatea textului legal criticat şi sub aspectul încălcării art. 1 alin. (3) şi art. 15 alin. (2) din Constituţie, Curtea constată că motivarea excepţiei, prin indicarea textelor constituţionale invocate, trebuie să fie făcută chiar prin actul de sesizare a Curţii, pentru a fi posibilă exercitarea controlului de constituţionalitate, deci în momentul ridicării excepţiei de neconstituţionalitate în faţa instanţei de judecată. Curtea Constituţională este competentă să se pronunţe numai în limitele sesizării. Or, din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost ridicată, rezultă că, în opinia autorului acesteia, prin textul de lege criticat au fost încălcate prevederile art. 16 alin. (1) şi (2), precum şi ale art. 21 alin. (3) din Constituţie. În consecinţă, invocarea în susţinerea excepţiei a unor dispoziţii constituţionale direct în faţa Curţii, şi nu în faţa instanţei de judecată care a sesizat Curtea cu excepţia de neconstituţionalitate, contravine atât dispoziţiilor art. 10 alin. (2) şi art. 29 alin. (1)-(4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cât şi celor ale art. 146 lit. d) din Constituţie.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Manuela Mitrea în Dosarul nr. 3.188/2005 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 ianuarie 2007.PREŞEDINTELE CURŢIICONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Benke Karoly–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește