DECIZIE nr. 628 din 26 iunie 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1523 pct. 2 din Codul civil, ale art. 254 din Codul comercial şi ale art. 49-56 din Codul de procedură civilă



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorTudorel Toader – judecătorAntonia Constantin – procurorIoana Marilena Chiorean – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1523 pct. 2 din Codul civil, ale art. 254 din Codul comercial şi ale art. 49-56 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Biroul de Turism pentru Tineret" – S.A. – Sucursala Brăila în Dosarul nr. 2.896/2005 al Tribunalului Brăila – Secţia comercială şi de contencios administrativ.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse la dosar de către autorul excepţiei prin care solicită amânarea judecăţii, deoarece are conturile blocate şi a fost în imposibilitate de a-şi angaja un apărător, anexând în acest sens copia încheierii Tribunalului Brăila – Secţia comercială prin care s-a dispus înfiinţarea popririi asupra conturilor sale.Având cuvântul asupra cererii de amânare, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea acesteia, întrucât încheierea Tribunalului Brăila este din data de 14 iunie 2007, iar sesizarea Curţii Constituţionale a avut loc la data de 17 ianuarie 2007.Curtea, deliberând, în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992, coroborat cu art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă, respinge cererea de acordare a unui termen de judecată, astfel cum a fost formulată.Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, deoarece dispoziţiile art. 1523 din Codul civil reprezintă o soluţie firească, având în vedere că obiectul societăţii s-a desfiinţat, iar dispoziţiile art. 254 din Codul comercial reprezintă o consecinţă a existenţei asocierii în participaţiune. Totodată, dispoziţiile art. 49-56 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale, aşa cum a statuat şi Curtea în jurisprudenţa sa.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 19 ianuarie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 2.896/1/2005, Tribunalul Brăila – Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1523 pct. 2 din Codul civil, ale art. 254 din Codul comercial şi ale art. 49-56 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială "Biroul de Turism pentru Tineret" – S.A. – Sucursala Brăila într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Brăila de constatare a încetării contractului de asociere în participaţiune şi de obligare a autorului excepţiei la predarea spaţiului.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că instituirea prin lege a unei proceduri de intervenţie în cadrul unui proces deja început încalcă dreptul la un proces echitabil, deoarece se creează premisele ca persoana care doreşte să intervină să evite astfel procedura concilierii prealabile. De asemenea, susţine că art. 1523 pct. 2 din Codul civil încalcă art. 44 din Constituţie, deoarece prevede că asocierea încetează la desfiinţarea obiectului, iar că art. 254 din Codul comercial îl lipseşte de posibilitatea de a-şi relua bunurile. În final, arată că art. 1523 pct. 2 din Codul civil conferă posibilitatea oricărei autorităţi publice de a proteja un element al patrimoniului public cu încălcarea drepturilor terţilor din sfera privată.Tribunalul Brăila – Secţia comercială şi de contencios administrativ şi-a exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile criticate nu încalcă drepturile garantate prin Constituţie.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că dispoziţiile criticate nu contravin prevederilor art. 21 alin. (3), ale art. 44 alin. (1) sau celor ale art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituţie, iar dispoziţiile art. 53 alin. (1) nu sunt incidente în cauză.Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile art. 49-56 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale, aşa cum a statuat şi Curtea prin Decizia nr. 10/2007, iar celelalte dispoziţii criticate referitoare la modul de încetare a unei societăţi şi la regimul juridic al bunurilor aduse într-o asociere în participaţiune sunt în concordanţă cu art. 44 alin. (1) din Constituţie, potrivit căruia conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională este legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1523 pct. 2 din Codul civil, ale art. 254 din Codul comercial şi ale art. 49-56 din Codul de procedură civilă, având următorul cuprins:– Art. 1523 pct. 2 din Codul civil: "Societatea încetează:[…] 2. prin desfiinţarea obiectului sau desăvârşirea afacerii.";– Art. 254 din Codul comercial: "Participanţii nu au niciun drept de proprietate asupra lucrurilor puse în asociaţiune, chiar dacă au fost procurate de dânşii. Cu toate acestea, întrucât priveşte raporturile lor între dânşii, asociaţii pot să stipuleze că lucrurile ce au adus să li se restituie în natură, având dreptul, în caz când restituţiunea nu s-ar putea face, la reparaţiunea daunelor suferite. Afară de aceste cazuri, drepturile asociaţilor se mărginesc în a li se da cont de lucrurile ce au pus în asociaţiune şi de beneficii şi pierderi."Art. 49-56 din Codul de procedură civilă reglementează instituţia intervenţiei în procesul civil.Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile criticate sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 44 alin. (1) referitoare la dreptul de proprietate privată, ale art. 53 alin. (1) referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi ale art. 135 alin. (2) lit. a) referitoare la obligaţia statului de a asigura libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale şi crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că asupra dispoziţiilor din Codul de procedură civilă referitoare la instituţia intervenţiei – raportate la prevederile art. 21 din Constituţie – s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 10/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 14 februarie 2007, statuând că acestea reprezintă norme de procedură care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, sunt stabilite prin lege. Astfel, dispoziţiile art. 49-56 din Codul de procedură civilă fac parte din Secţiunea I – „Intervenţia” a Capitolului III – „Alte persoane care pot lua parte la judecată” din Titlul I – „Părţile” al Cărţii a doua – „Procedura contencioasă”. Prin dispoziţiile criticate nu se limitează drepturile părţilor, deoarece nimic nu le împiedică pe acestea să se adreseze instanţelor judecătoreşti, să folosească toate mijloacele de apărare prevăzute de lege şi să beneficieze de garanţiile procesului echitabil.Neintervenind elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie, atât soluţia, cât şi considerentele din decizia menţionată îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.Totodată, Curtea constată că faptul că terţul poate evita procedura concilierii prealabile, intervenind deja în cadrul unui proces deja început, nu este o chestiune care poate conduce la neconstituţionalitatea textelor criticate din Codul de procedură civilă.În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1523 pct. 2 din Codul civil, Curtea reţine că acestea prevăd încetarea contractului de societate civilă prin desfiinţarea obiectului sau desăvârşirea afacerii, soluţie legislativă firească având în vedere, pe de o parte, imposibilitatea desăvârşirii societăţii – în cazul în care obiectul acesteia a fost desfiinţat – şi, pe de altă parte, inexistenţa raţiunii pentru care s-a încheiat contractul – în cazul în care a fost îndeplinit scopul acestuia. Aşadar, aceste moduri de încetare a societăţii civile nu sunt de natură să aducă atingere dreptului de proprietate privată, garantat prin dispoziţiile constituţionale ale art. 44, şi nici principiului libertăţii comerţului, prevăzut de dispoziţiile art. 135 alin. (2) lit. a) din Legea fundamentală.Referitor la critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 254 din Codul comercial, Curtea constată că acestea consacră regula conform căreia, de la data încheierii contractului de asociere în participaţiune, asociatul pierde dreptul de proprietate asupra bunurilor aduse în asociere, însă asociaţii pot conveni ca aceste bunuri să li se restituie în natură, având dreptul la repararea daunelor, în cazul în care aceasta nu s-ar putea face.Curtea observă, pe de o parte, că asocierea în participaţiune este un contract încheiat prin învoiala părţilor, iar, pe de altă parte, că asociaţii participă la beneficiile ce se vor obţine. Aşadar, dispoziţiile din Codul comercial ce reglementează regimul juridic al bunurilor aduse într-o asociere în participaţiune sunt în deplină concordanţă cu prevederile art. 44 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora dreptul de proprietate este garantat, iar conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege.Având în vedere toate aceste motive, Curtea constată că raportarea autorului excepţiei la prevederile art. 53 alin. (1) din Constituţie a rămas fără obiect, deoarece nu a fost reţinută restrângerea sau încălcarea vreunui drept sau al vreunei libertăţi.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1523 pct. 2 din Codul civil, ale art. 254 din Codul comercial şi ale art. 49-56 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Biroul de Turism pentru Tineret" – S.A. – Sucursala Brăila în Dosarul nr. 2.896/2005 al Tribunalului Brăila – Secţia comercială şi de contencios administrativ.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 26 iunie 2007.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește