DECIZIE nr. 627 din 3 octombrie 2006

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 4 teza a patra şi ale art. 723^1 alin. 3 din Codul de procedură civilă



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorAntonia Constantin – procurorBenke Karoly – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 4 teza a patra şi ale art. 723^1 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Cribo Impex" – S.R.L. din Sighişoara în Dosarul nr. 522/2006 al Judecătoriei Sighişoara.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând, în acest sens, jurisprudenţa Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 2 mai 2006, pronunţată în Dosarul nr. 522/2006, Judecătoria Sighişoara a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 403 alin. 4 teza a patra şi ale art. 723^1 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Cribo Impex" – S.R.L. din Sighişoara într-un litigiu având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare, precum şi a unei cereri pentru suspendarea executării silite în temeiul art. 403 din Codul de procedură civilă.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile art. 403 alin. 4 teza a patra din Codul de procedură civilă încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 21, întrucât, în condiţiile în care fiecare act de executare este susceptibil de a fi atacat cu contestaţie la executare, debitorul poate fi obligat la plata mai multor cauţiuni în cadrul aceleiaşi proceduri execuţionale. În acest mod creditorul are la dispoziţie mai multe garanţii decât debitorul, fapt ce afectează echilibrul procesual dintre părţi şi principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii. Totodată, se consideră că ipoteza textului legal criticat presupune o efectuare a unei duble plăţi de către debitor, ceea ce este de natură a accentua dezechilibrul procesual dintre debitor şi creditor.În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile art. 723^1 alin. 3 din Codul de procedură civilă vin în contradicţie cu principiul garantării proprietăţii private, debitorul fiind obligat să indisponibilizeze o sumă de bani consistentă, achitată drept cauţiune, pe o perioadă de timp nedeterminată.Judecătoria Sighişoara apreciază că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată, întrucât condiţionarea suspendării executării silite de plată unei cauţiuni este necesară pentru acoperirea eventualelor daune suferite ca urmare a întârzierii executării silite şi pentru a preveni exercitarea abuzivă a dreptului de a cere suspendarea executării silite de către debitorii rău-platnici.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, cu privire la constituţionalitatea prevederilor art. 403 alin. 4 teza a patra din Codul de procedură civilă, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.Referitor la critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 723^1 alin. 3 din Codul de procedură civilă, se arată că textul legal criticat precizează momentul la care acela care a depus cauţiunea îşi poate recupera suma depusă, şi anume după trecerea celor 30 de zile în care creditorul îndreptăţit la despăgubire ar fi putut formula cerere pentru plata acestei sume, ceea ce nu este de natură a încălca prevederile art. 44 din Constituţie.Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată, invocând, în acest sens, jurisprudenţa Curţii Constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 403 alin. 4 teza a patra şi ale art. 723^1 alin. 3 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:– Art. 403 alin. 4 teza a patra: "Cauţiunea depusă este deductibilă din cauţiunea stabilită de instanţă, dacă este cazul.";– Art. 723^1 alin. 3: "Cauţiunea se eliberează celui care a depus-o în măsura în care asupra acesteia cel îndreptăţit în cauză nu a formulat cerere pentru plata despăgubirii cuvenite, până la împlinirea termenului de 30 de zile de la data la care, prin hotărâre irevocabilă, s-a soluţionat fondul cauzei. Cu toate acestea, cauţiunea se eliberează de îndată, dacă partea interesată declară în mod expres că nu urmăreşte obligarea părţii adverse la despăgubiri pentru prejudiciile cauzate."Textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată.Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea reţine următoarele:Dispoziţiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate sub aspectele criticate în cauza de faţă.Prin Decizia nr. 134 din 21 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 9 martie 2006, Curtea a reţinut că această cauţiune prevăzută de art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă constituie o garanţie în favoarea creditorului pentru prevenirea exercitării abuzive a unor drepturi procesuale şi a întârzierii executării unor obligaţii stabilite prin titlul executoriu. Textul de lege criticat nu conţine măsuri discriminatorii ce ar contraveni principiului egalităţii în faţa legii, întrucât măsura instituită prin acesta se ia în considerarea naturii urgente a cauzelor, iar nu a persoanelor care o solicită, acestea beneficiind de un tratament egal în faţa legii. Prin aceeaşi decizie, Curtea, cu privire la constituţionalitatea art. 723^1 alin. 3 din Codul de procedură civilă, a constatat că eliberarea cauţiunii în maximum 30 de zile după soluţionarea fondului cauzei, prin hotărâre irevocabilă, dacă partea interesată nu a formulat cerere pentru obligarea părţii adverse la plata de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate, reprezintă o garanţie a ocrotirii dreptului de proprietate, legea instituind în mod expres termenul în care debitorul îşi poate recupera suma plătită cu titlu de cauţiune.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 4 teza a patra şi ale art. 723^1 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Cribo Impex" – S.R.L. din Sighişoara în Dosarul nr. 522/2006 al Judecătoriei Sighişoara.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 octombrie 2006.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Benke Karoly–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește