DECIZIE nr. 626 din 27 mai 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorGabriela Dragomirescu – magistrat-asistent-şefPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicată de Theresia Eckert în Dosarul nr. 12.586/325/2006 al Tribunalului Timiş – Secţia civilă.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 12.584/325/2006, nr. 12.588/325/2006, nr. 12.721/325/2006 şi nr. 12.585/325/2006 ale Tribunalului Timiş – Secţia civilă, dosare având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate. Cauzele au fost înregistrate la Curtea Constituţională cu nr. 558D/2008, nr. 559D/2008, nr. 560D/2008 şi nr. 561D/2008, excepţiile fiind ridicate de Agnes Ramp, de Iohann Sterbling şi Elisabeth Sterbling, de Iuliana Krimm şi Mathias Krimm, precum şi de Josef Neff.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea, având în vedere că excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele menţionate au conţinut identic, pune în discuţie, din oficiu, conexarea acestora.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.Curtea, având în vedere identitatea de obiect a dosarelor menţionate, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 558D/2008, nr. 559D/2008, nr. 560D/2008 şi nr. 561D/2008 la Dosarul nr. 557D/2008, care este primul înregistrat.Cauza este în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât apreciază că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate ca fiind încălcate. Menţionează în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin încheierile din 26 februarie 2008, pronunţate în dosarele nr. 12.586/325/2006, nr. 12.584/325/2006, nr. 12.588/325/2006, nr. 12.721/325/2006 şi nr. 12.585/325/2006, Tribunalul Timiş Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991. Excepţiile au fost ridicate de Therezia Eckert, de Agnes Ramp, de Iohann Sterbling şi Elisabeth Sterbling, de Iuliana Krimm şi Mathias Krimm, precum şi de Josef Neff în dosare având ca obiect „fond funciar”.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate al cărui cuprins este identic în toate dosarele, se susţine, în esenţă, că, deşi conform Constituţiei cetăţenii străini pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor, prin dispoziţiile de lege criticate "se recunoaşte doar cetăţenilor români posibilitatea de a formula cerere (petiţie)", precum şi că autorităţile refuză să soluţioneze "o asemenea cerere (petiţie) pe considerentul că deşi justifică un drept de proprietate NU are calitatea de cetăţean român pentru a formula cerere", astfel încât, "practic, i se recunoaşte persoanei vătămate faptul că i s-a încălcat flagrant dreptul de proprietate, dar nu i se dă posibilitatea de a obţine repararea acestui drept şi implicit recunoaşterea dreptului pretins". Se mai arată că "raţiunea pentru care Legea nr. 18/1991 a fost publicată şi modificată este tocmai de a repara o încălcare a dreptului fundamental la proprietate realizat între anii 1945-1989″, însă „modul în care este prevăzută această procedură prin conţinutul art. 48 din Legea nr. 18/1991 îngrădeşte practic dreptul consfinţit prin legea specială”.Tribunalul Timiş – Secţia civilă consideră, în toate dosarele, că dispoziţiile art. 48 din Legea nr. 18/1991 nu sunt contrare prevederilor constituţionale ale: art. 51, „deoarece nimic nu-i împiedică pe cetăţenii străini (cum este şi cazul în speţă) să depună cereri de reconstituire a dreptului de proprietate la comisiile locale de fond funciar”; art. 52, întrucât art. 53 din Legea nr. 18/1991 „oferă posibilitatea atacării în instanţă pe calea plângerii, indiferent de cetăţenia petiţionarului, a soluţiei emise de un organ cu atribuţii administrative ori administrativ-jurisdicţionale, dacă petiţionarul se consideră vătămat într-un drept al său”; art. 53, deoarece simpla depunere a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate „nu semnifică implicit dobândirea vreunui drept de proprietate”, „ci numai conferirea unei vocaţii la reconstituirea în viitor” a acestui drept.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 48 din Legea nr. 18/1991, republicată, sunt constituţionale, fiind în deplină concordanţă cu textele din Constituţie invocate ca fiind încălcate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, text de lege care are următorul cuprins: „Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, precum şi foştii cetăţeni români care şi-au redobândit cetăţenia română, indiferent dacă şi-au stabilit sau nu domiciliul în ţară, pot face cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafeţele de terenuri agricole sau terenuri cu destinaţie forestieră, prevăzute la art. 45, care le-au aparţinut în proprietate, dar numai până la limita prevăzută la art. 3 lit.h) din Legea nr. 187/1945, de familie, pentru terenurile agricole, şi nu mai mult de 30 ha de familie, pentru terenurile cu destinaţie forestieră, în termenul, cu procedura şi în condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (3)-(9).”Autorii excepţiei susţin că textul de lege criticat contravine prevederilor constituţionale ale art. 51 alin. (1) potrivit cărora "Cetăţenii au dreptul să se adreseze autorităţilor publice prin petiţii formulate numai în numele semnatarilor", ale art. 52 referitor la "Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică", precum şi ale art. 53 privind "Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi".Examinând excepţia ridicată, Curtea constată că dispoziţiile art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate. Prin numeroase decizii, respingând excepţia, Curtea a statuat, de exemplu, prin Decizia nr. 630 din 26 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 1 august 2007, că dispoziţiile Legii nr. 18/1991 au ca scop reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestuia în favoarea foştilor cooperatori, a moştenitorilor acestora şi a altor persoane care la data intrării în vigoare a legii nu aveau calitatea de proprietari asupra terenurilor care constituie fondul funciar al României. Prin această decizie s-a reţinut, în esenţă, că, având în vedere obiectul de reglementare al legii – proprietatea funciară – şi scopul declarat al acesteia – retrocedarea către foştii proprietari sau moştenitorii acestora a dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de cooperativele agricole de producţie sau de către stat -, reglementarea condiţiilor în care operează această retrocedare, inclusiv sub aspectul persoanelor îndreptăţite, constituie opţiunea legiuitorului. Or, potrivit Constituţiei, una dintre modalităţile de dobândire a dreptului de proprietate asupra terenurilor este moştenirea legală, ceea ce presupune că moştenitorii pot dobândi, după anul 2003, terenuri în condiţiile dreptului comun (art. 650 din Codul civil şi următoarele), Legea nr. 18/1991, republicată, fiind o lege specială care are ca destinatari doar pe cetăţenii români. Prin decizia menţionată s-a mai reţinut că, pe de altă parte, legea are ca scop reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea unor persoane care la data intrării în vigoare a legii nu aveau calitatea de proprietari.Cele statuate în decizia menţionată, sub aspectul criticii referitoare la încălcarea prevederilor art. 46 din Constituţie, îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea acesteia.Cât priveşte invocarea încălcării prevederilor constituţionale ale art. 51 privind "Dreptul de petiţionare", precum şi ale art. 53 referitoare la "restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi", Curtea constată că acestea nu sunt incidente în cauză. De asemenea, nici din perspectiva art. 52 din Constituţie critica formulată în legătură cu art. 48 din lege nu poate fi reţinută. Aceasta, deoarece dispoziţiile constituţionale ale art. 52 se referă la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică într-un drept al său ori într-un interes legitim să obţină recunoaşterea dreptului sau a interesului legitim. Or, textul de lege criticat nu îngrădeşte în niciun fel acest drept. Faptul că unele comisii de aplicare a legii fondului funciar au refuzat să primească cereri de reconstituire a dreptului de proprietate ţine de aplicarea legii şi această atitudine a autorităţilor publice, ceea ce nu atrage neconstituţionalitatea textului de lege. Împotriva refuzului comisiilor locale de aplicare a legii fondului funciar de a primi cererile de reconstituire a dreptului de proprietate persoanele nemulţumite pot face plângere la instanţa de judecată în baza prevederilor legii fondului funciar.Faţă de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art.1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicată de Theresia Eckert, de Agnes Ramp, de Iohann Sterbling şi Elisabeth Sterbling, de Iuliana Krimm şi Mathias Krimm, precum şi de Josef Neff în dosarele nr. 12.586/325/2006 nr. 12.584/325/2006, nr. 12.588/325/2006, nr. 12.721/325/2006 şi nr. 12.585/325/2006 ale Tribunalului Timiş – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 27 mai 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent-şef,Gabriela Dragomirescu–––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește