DECIZIE nr. 623 din 17 noiembrie 2005

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2005 pentru modificarea Legii nr. 301/2004 – Codul penal şi a Legii nr. 294/2004 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal



Ioan Vida – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorIuliana Nedelcu – procurorFlorentina Geangu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2005, excepţie ridicată de Vasile Dinu în Dosarul nr. 8.557/2005 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.La apelul nominal se constată lipsa autorului excepţiei, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 674 D/2005, având ca obiect aceeaşi excepţie, ridicată de Mihai Florin Biţu în Dosarul nr. 15.044/2005 al Judecătoriei Iaşi. La apelul nominal se constată lipsa autorului excepţiei, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 674 D/2005 la Dosarul nr. 619 D/2005, care a fost primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, se dă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca nefondată, întrucât apreciază că prevederile de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate ca fiind încălcate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin încheierile din 12 iulie şi 16 august 2005, pronunţate în Dosarele nr. 8.557/2005 şi nr. 15.044/2005, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti şi, respectiv, Judecătoria Iaşi au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2005, excepţie ridicată de Vasile Dinu şi, respectiv, Mihai Florin Biţu în dosarele menţionate.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că dispoziţiile art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2005 încalcă prevederile art. 78 din Constituţie, întrucât ordonanţa, care a intrat în vigoare la 28 iunie 2005, dispune amânarea intrării în vigoare a Legii nr. 301/2004 – Codul penal până la 1 septembrie 2006, deşi în această lege se prevăzuse iniţial că va intra în vigoare la un an de la data publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I. Totodată, se arată că prevederile legale ce fac obiectul excepţiei încalcă şi dispoziţiile art. 115 alin. (4) din Constituţie, întrucât situaţia în care a fost emisă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2005 nu îndeplineşte condiţia caracterului extraordinar impusă de prevederile constituţionale. Autorii excepţiei mai susţin că sunt vătămaţi prin neaplicarea imediată a legii penale mai favorabile.Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti apreciază că dispoziţiile art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2005 nu intră în conflict cu prevederile art. 78 din Constituţie, singurul efect al ordonanţei fiind acela al amânării intrării în vigoare a unei dispoziţii legale.Judecătoria Iaşi opinează că excepţia este neîntemeiată. Astfel, pornind de la ideea că, în realitate, critica autorului excepţiei vizează aspecte de neconstituţionalitate extrinseci, interdicţia fundamentală de a reglementa prin ordonanţe în domeniul legilor organice priveşte numai ordonanţele emise pe baza unei legi de abilitare. În afara acestei delegări legislative, art. 115 alin. (4) din Constituţie a instituit şi o delegare constituţională care conferă Guvernului dreptul de a adopta, în situaţii extraordinare, ordonanţe de urgenţă fără vreo intervenţie parlamentară şi fără vreo limitare la domeniul legilor ordinare.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul, arătând că prevederile art. 78 din Constituţie nu au nici o relevanţă în cauză, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece "în cauza de faţă este vorba de dispoziţia unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului prin care se prorogă un termen de intrare în vigoare a unui alt act normativ, lucru permis de normele de tehnică legislativă în vigoare". De asemenea, se arată că interdicţia de a emite ordonanţe în domeniul legilor organice priveşte exclusiv ordonanţele adoptate în temeiul unei legi speciale de abilitare, iar nu şi ordonanţele de urgenţă, astfel încât nu poate fi reţinută nici critica textului de lege ce face obiectul excepţiei, în raport de prevederile constituţionale cuprinse în art. 115 alin. (4).Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că "dispoziţiile legale criticate nu aduc atingere principiului constituţional privind intrarea în vigoare a legii". În ceea ce priveşte critica textului de lege ce face obiectul excepţiei, în raport de art. 115 alin. (4) din Constituţie, se arată că modificarea datei de intrare în vigoare a noului Cod penal este justificată chiar în cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2005.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2005 pentru modificarea Legii nr. 301/2004 – Codul penal şi a Legii nr. 294/2004 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, potrivit cărora „Articolul 512 din Legea nr. 301/2004 – Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 29 iunie 2004, se modifică şi va avea următorul cuprins: «Art. 512 – Prezentul cod intră în vigoare la data de 1 septembrie 2006»”.În susţinerea neconstituţionalităţii acestui text de lege se invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 78 din Constituţie, potrivit cărora "Legea se publică în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei", întrucât împiedică aplicarea unor dispoziţii mai favorabile cuprinse în noul Cod penal. Totodată se arată că prevederile legale ce fac obiectul excepţiei încalcă şi dispoziţiile art. 115 alin. (4) din Constituţie, întrucât situaţia în care a fost emisă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2005 nu îndeplineşte condiţia caracterului extraordinar impusă de prevederile constituţionale.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că nu pot fi reţinute criticile autorilor excepţiei.Prevederile din noul Cod penal, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 29 iunie 2004, urmau să între în vigoare, potrivit art. 521, la un an de la data publicării sale, respectiv la 29 iunie 2005. Anterior împlinirii acestei date, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58 din 23 iunie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 552 din 28 iunie 2005, dispoziţiile art. 521 din Legea nr. 301/2004 au fost modificate în sensul stabilirii datei de 1 septembrie 2006 pentru intrarea în vigoare a prevederilor noului Cod penal. Această modificare a fost determinată, astfel cum rezultă din cuprinsul ordonanţei de urgenţă, de „imposibilitatea juridică şi materială a aplicării imediate a unor instituţii prevăzute în noul Cod penal şi în Legea nr. 294/2004 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, care urmau să între în vigoare la data de 29 iunie 2005, datorată necorelărilor existente atât între unele dispoziţii ale noului Cod penal, cât şi între dispoziţiile acestuia şi cele cuprinse în alte legi”, precum şi de „necesitatea operării unor modificări structurale ale bazei materiale şi a dezvoltării unei baze umane solide, care vor constitui premise ale funcţionării unei reforme coordonate în materie penală”.Curtea constată că stabilirea, prin dispoziţiile art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2005, ca dată a intrării în vigoare a noului Cod penal a unei date ulterioare publicării sale în Monitorul Oficial al României este în deplină concordanţă cu prevederile art. 78 din Constituţie, potrivit cărora „Legea se publică în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei”.Totodată, Curtea constată că prevederile legale criticate au fost adoptate de Guvern în exercitarea competenţei sale constituţionale şi cu respectarea dispoziţiilor cuprinse în art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală. În acest sens, Curtea Constituţională a reţinut în mod constant în jurisprudenţa sa că interdicţia reglementării în domenii ce fac obiectul legilor organice este prevăzută de art. 115 alin. (1) din Constituţie pentru ordonanţele emise de Guvern în baza unei legi speciale de abilitare adoptate de Parlament. Această interdicţie nu operează şi în cazul ordonanţelor de urgenţă, care se adoptă de către Guvern în temeiul prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituţie. Emiterea unor asemenea ordonanţe este condiţionată de existenţa unor "situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată", iar Guvernul este obligat să motiveze urgenţa în cuprinsul ordonanţei, ceea ce, astfel cum s-a arătat, s-a şi realizat. Prin urmare, urgenţa reglementărilor justifică, în acest caz, existenţa situaţiei extraordinare şi, în consecinţă, dispoziţiile art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2005 sunt în deplină concordanţă cu prevederile constituţionale cuprinse în art. 115 alin. (4).De altfel, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii prevederilor art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2005 prin Decizia nr. 613 din 15 noiembrie 2005, nepublicată, respingând excepţia ca neîntemeiată. Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii, soluţia şi considerentele acestei decizii îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2005 pentru modificarea Legii nr. 301/2004 – Codul penal şi a Legii nr. 294/2004 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie ridicată de Vasile Dinu în Dosarul nr. 8.557/2005 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti şi de Mihai Florin Biţu în Dosarul nr. 15.044/2005 al Judecătoriei Iaşi.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 noiembrie 2005.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Florentina Geangu–––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește