DECIZIE nr. 622 din 28 aprilie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorIon Predescu – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorCarmen-Cătălina Gliga – procurorMihaela Senia Costinescu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, excepţie ridicată de Ion Dumitru şi George Dumitru în Dosarul nr. 10.963/300/2006 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a civilă.La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei Ion Dumitru şi partea Rodica Milea, reprezentată de avocaţii Haralambie Voicilaş şi Elena Zainea, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Autorul excepţiei susţine admiterea criticii de neconstituţionalitate, arătând că se află într-o situaţie disperată din cauza faptului că nu a obţinut o locuinţă socială din partea statului şi nicio ofertă acceptabilă din partea proprietarului imobilului în care locuieşte.Avocatul prezent consideră invocarea excepţiei de neconstituţionalitate drept un abuz al autorului criticii menit să determine tergiversarea judecăţii cauzei. În ceea ce priveşte susţinerile chiriaşului, acestea vizează aspecte legate de fondul cauzei, iar nu de neconstituţionalitate a textelor de lege criticate.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 31 octombrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 10.963/300/2006, Tribunalul Bucureşti – Secţia a V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a art. 14 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, excepţie ridicată de Ion Dumitru şi George Dumitru.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii apreciază că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999 prevede un termen de închiriere a locuinţelor, proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice, orientativ, până la 8 aprilie 2004. În cazul locuinţelor proprietate de stat, termenul a fost prelungit cu încă 5 ani conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2004, care reprezintă, de asemenea, un act normativ care instituie protecţia chiriaşilor. Aşa fiind, se observă că, raportat la cele două categorii de chiriaşi, respectiv ai locuinţelor proprietate de stat şi ai locuinţelor proprietate a persoanelor fizice sau juridice, legiuitorul a creat, ca formă de protecţie specială, regimuri diferite, discriminatorii. Prin acest mod de reglementare, sunt încălcate dispoziţiile constituţionale referitoare la nivelul de trai, la obligaţia statului de a lua măsuri de protecţie socială egale, care să nu creeze discriminări între cetăţeni.Tribunalul Bucureşti – Secţia a V-a civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens practica Curţii Constituţionale.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanţă cu prevederile constituţionale invocate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 14 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 8 aprilie 1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 241/2001, cu modificările ulterioare, texte de lege care au următorul conţinut: „Proprietarul poate refuza reînnoirea contractului de închiriere numai pentru următoarele motive:a) locuinţa este necesară pentru a satisface nevoile sale de locuit, ale soţului, părinţilor ori copiilor oricăruia dintre aceştia, numai dacă sunt cetăţeni români cu domiciliul în România; … b) locuinţa urmează să fie vândută în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă; … c) chiriaşul nu a achitat chiria cel puţin 3 luni consecutive în executarea contractului de închiriere; … d) în cazurile prevăzute la art. 13 lit. f)-i)." … În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 şi 47.Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999, în ansamblu, precum şi unele dintre articolele ei, printre care şi textele de lege criticate în cauza de faţă, au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate.Astfel, prin Decizia nr. 22 din 20 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 21 februarie 2005, Decizia nr. 512 din 6 octombrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.085 din 2 decembrie 2005, şi Decizia nr. 256 din 20 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 292 din 3 mai 2007, Curtea a statuat că măsurile de protecţie a chiriaşilor, instituite prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999, îşi au temeiul constituţional în art. 47 alin. (1) şi în cele ale art. 135 alin. (2) lit. f) din Constituţie, finalitatea acestei ordonanţe fiind aceea de a reglementa raporturile dintre chiriaşi şi proprietari, de a oferi soluţii juridice situaţiilor litigioase ivite în procesul aplicării Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, prin utilizarea unor mijloace juridice, asigurându-se totodată posibilitatea pentru proprietar de valorificare a atributelor dreptului său de proprietate şi, în acelaşi timp, protecţia chiriaşilor împotriva unor eventuale abuzuri.De asemenea, Curtea a mai reţinut că protecţia temporară a chiriaşilor, inclusiv în condiţiile retrocedării imobilelor către foştii proprietari, se realizează prin diverse modalităţi juridice, cum sunt: prelungirea contractelor de închiriere pentru o perioadă de 5 sau 3 ani, după caz, asigurarea stabilităţii, în viitor, a drepturilor lor locative prin acordarea dreptului chiriaşului la reînnoirea contractului de închiriere şi crearea unor garanţii împotriva unei evacuări abuzive, precum şi a unui drept de preempţiune în cazul în care proprietarul intenţionează să vândă locuinţa.Considerentele reţinute de Curte în deciziile mai sus menţionate sunt valabile şi în cauza de faţă, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenţei acesteia.În plus, Curtea constată că posibilitatea recunoscută proprietarilor ca, în anumite condiţii, expres şi limitativ prevăzute de lege, să poată interveni pentru a-şi apăra drepturile şi interesele legitime, prin refuzul reînnoirii contractului de închiriere, nu constituie o măsură discriminatorie, aşa cum consideră autorii excepţiei, ci reprezintă exclusiv o garanţie a asigurării echilibrului între persoane cu interese contrare, prin determinarea cadrului legal de exercitare a drepturilor lor legitime.Aşa fiind, prevederile art. 14 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999 nu sunt de natură a prejudicia interesele vreunei categorii sociale, ci constituie expresia îndeplinirii obligaţiei statului de a lua măsuri în vederea asigurării unui nivel de trai decent propriilor cetăţeni.Prin urmare, nici critica referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 47 din Constituţie nu poate fi reţinută, legiuitorul fiind obligat ca, atunci când stabileşte limitele şi conţinutul dreptului de proprietate, să ţină seama de interesele proprietarilor, dar şi de cele ale chiriaşilor cărora trebuie să le asigure dreptul la o locuinţă, realizând un echilibru între dreptul de proprietate al persoanelor îndreptăţite la restituirea locuinţelor şi dreptul chiriaşilor din aceste locuinţe la protecţie socială din partea statului.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, excepţie ridicată de Ion Dumitru şi George Dumitru în Dosarul nr. 10.963/300/2006 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 28 aprilie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Mihaela Senia Costinescu_________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește