DECIZIE nr. 622 din 12 mai 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorIngrid Alina Tudora – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Grigore Ivanov, Alexandra Oprea, Elena Clim, Evdochia Hriţcu şi Achim Marţian, în Dosarul nr. 15.447/3/2008 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că partea Societatea Comercială "Sind România" – S.R.L. din Bucureşti a depus la dosar concluzii scrise prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care arată că prevederile de lege criticate reprezintă opţiunea legiuitorului pentru repararea abuzurilor din regimul trecut.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 9 iunie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 15.447/3/2008, Tribunalul Bucureşti – Secţia a V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Grigore Ivanov, Alexandra Oprea, Elena Clim, Evdochia Hriţcu şi Achim Marţian într-o cauză civilă având ca obiect Legea nr. 10/2001.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile de lege criticate îngrădesc accesul la justiţie, deoarece nici până în prezent regimul juridic al imobilelor care au aparţinut patrimoniului sindical nu a fost reglementat prin vreun act normativ special, iar prin menţinerea acestei situaţii se limitează dreptul de a se solicita restituirea în natură a terenului preluat abuziv în anul 1948. De asemenea, prin aplicarea reglementării criticate se creează o situaţie discriminatorie în raport cu celelalte persoane, care au fost deposedate în mod abuziv şi ale căror bunuri nu sunt deţinute de sindicate şi nu fac parte din patrimoniul sindical, a căror restituire poate fi solicitată în instanţă.Tribunalul Bucureşti – Secţia a V-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată, întrucât soluţia de restituire a unor asemenea categorii de terenuri este rezultatul opţiunii legiuitorului şi are la bază exercitarea dreptului pe care statul îl are de a decide asupra modului de apărare a injustiţiilor şi abuzurilor din legislaţia trecută cu privire la terenuri.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 8 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 sunt constituţionale. Regimul juridic al imobilelor care au aparţinut patrimoniului sindicatului, preluate de stat sau de alte persoane juridice, este reglementat prin acte normative speciale şi, ca atare, stabilirea unor astfel de măsuri nu este de natură să îngrădească dreptul părţilor interesate de a apela la instanţele judecătoreşti şi de a beneficia de toate drepturile şi garanţiile procesuale menite să le asigure dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea acestuia într-un termen rezonabil, ci reprezintă opţiunea legiuitorului ce are la bază exercitarea dreptului pe care acesta îl are în a decide asupra modului de reparare a injustiţiilor şi abuzurilor din legislaţia trecută.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 8 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, care prevăd că „Regimul juridic al imobilelor care au aparţinut patrimoniului sindical preluate de stat sau de alte persoane juridice, va fi reglementat prin acte normative speciale.”În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1) şi (2) referitoare la accesul liber la justiţie, precum şi celor ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, deoarece nici până în prezent regimul juridic al imobilelor care au aparţinut patrimoniului sindical nu a fost reglementat prin vreun act normativ special, prin aceasta creându-se o situaţie discriminatorie în raport cu celelalte persoane, care au fost deposedate în mod abuziv şi ale căror bunuri nu sunt deţinute de sindicate sau nu fac parte din patrimoniul sindical, şi a căror restituire poate fi solicitată în instanţă.Curtea constată că nu poate fi primită critica de neconstituţionalitate formulată, întrucât restituirea imobilelor care au aparţinut patrimoniului sindical, preluate de stat sau de alte persoane juridice, se poate face în natură, iar în cazurile în care acest lucru nu este posibil vor fi stabilite măsuri reparatorii, prin echivalent, care se pot acorda în conformitate cu prevederile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente.Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Grigore Ivanov, Alexandra Oprea, Elena Clim, Evdochia Hriţcu şi Achim Marţian, în Dosarul nr. 15.447/3/2008 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 12 mai 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Ingrid Alina Tudora__________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește