DECIZIE nr. 620 din 27 mai 2008

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 23/11/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 455 din 18 iunie 2008
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
 Nu exista acte care fac referire la acest act

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 315 din Codul de procedură penală



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorMarinela Mincă – procurorAfrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 315 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Levente Berecki în Dosarul nr. 7.328/1.387/2006 al Judecătoriei Târgu Mureş.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza se află în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 16 ianuarie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 7.328/1.387/2006 Judecătoria Târgu Mureş a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 315 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Levente Berecki în dosarul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei cauze penale.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, deoarece neparticiparea procurorului la judecată în situaţia în care acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate este de natură a transfera judecătorului o parte însemnată din atribuţiile procurorului. Aşa fiind, prin punerea în mişcare a acţiunii penale se creează o imixtiune a funcţiei de acuzare în funcţia de judecată, fapt care duce la încălcarea dreptului la un proces echitabil. De asemenea, după ce a pus în mişcare acţiunea penală, în absenţa procurorului de la judecată, preşedintele se implică activ, exercitând activităţi şi atribuţii specifice reprezentanţilor Ministerului Public.Dreptul la un proces echitabil presupune ca judecătorul să fie un participant echidistant la judecată, să nu se implice în acuzare şi nici în apărare, orice fel de implicare activă apărând ca neconstituţională. Lipsind de la judecată, procurorul nu mai poate să vegheze la respectarea prevederilor legale, deci, dreptul la un proces echitabil este, în opinia autorului, din nou încălcat.Judecătoria Târgu Mureş opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, prin dispoziţiile legale criticate se stabilesc cazurile în care procurorul este obligat să participe la şedinţele de judecată ale judecătorilor, neaducându-se atingere dreptului părţilor la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil.În plus, procurorii participă la judecată potrivit voinţei legiuitorului, care este exprimată în dispoziţiile art. 315 alin. 1 din Codul de procedură penală. În cauzele în care prezenţa procurorului nu este obligatorie, fiind lăsată la aprecierea sa, procurorul se prezintă la judecată numai dacă, faţă de elementele concrete ale cauzei, consideră că este necesar, dar neparticiparea sau participarea procurorului nu poate influenţa decizia judecătorului.Mai mult, dispoziţiile art. 315 din Codul de procedură penală reprezintă norme de procedură a căror reglementare este de competenţa exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură, potrivit art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 315 din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Participarea procurorului, care au următorul conţinut:"Procurorul este obligat să participe la şedinţele de judecată ale judecătoriilor, în cauzele în care instanţa de judecată a fost sesizată prin rechizitoriu, în cauzele în care legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii de 3 ani sau mai mare ori în cauzele în care unul dintre inculpaţi se află în stare de detenţie sau în vreuna dintre situaţiile prevăzute în art. 171 alin. 2, precum şi în cazul în care se dispune înlocuirea pedepsei amenzii cu cea a închisorii. La şedinţele de judecată privind alte infracţiuni, procurorul participă când consideră necesar.La şedinţele de judecată ale celorlalte instanţe, participarea procurorului este obligatorie în toate cazurile."Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile criticate sunt incluse în titlul II, cap. II, secţiunea I din Codul de procedură penală, destinate desfăşurării judecării cauzelor care reglementează, printre altele, participarea procurorului la şedinţele de judecată şi rolul acestuia în faza de cercetare judecătorească. Astfel, prevederile legale contestate stabilesc condiţiile participării obligatorii şi facultative a procurorului la şedinţele de judecată.Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prin posibilitatea conferită procurorului de textele atacate de a nu participa, atunci când consideră necesar, la şedinţele de judecată privind alte infracţiuni, se permite judecătorului să exercite şi funcţia de acuzare, lipsind inculpatul de dreptul la un proces echitabil. În examinarea acestei critici este de reţinut că dreptul la un proces echitabil presupune, între altele, dreptul de a fi judecat de o instanţă independentă şi imparţială. Or, indiferent dacă procurorul participă sau nu la şedinţe, judecătorul se apleacă asupra cauzei de pe o poziţie de independenţă, criteriul după care este ţinut să dezlege pricina fiind incontestabil numai legea, deoarece, potrivit art. 124 alin. (3) din Constituţie, "Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii".Obligaţia constituţională de imparţialitate subzistă pentru judecător şi în aceste ipoteze şi nimic nu se opune ca, în raport cu probele administrate în faza dezbaterilor contradictorii şi evaluate potrivit legii, judecătorul să pronunţe o hotărâre de achitare.Distinct de argumentele de mai sus, Curtea constată că, dată fiind noua redactare a art. 279 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură penală, în cazul tuturor infracţiunilor pentru care acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă, aceasta din urmă se adresează numai organului de cercetare penală sau procurorului şi, drept consecinţă, sesizarea instanţei de judecată se va face numai prin rechizitoriu. Aşa fiind, critica autorului excepţiei a rămas, din această perspectivă, fără obiect, deoarece participarea procurorului la şedinţele de judecată ale judecătoriilor a devenit obligatorie în cazul tuturor infracţiunilor, legea procesual penală nemaipermiţând persoanei vătămate să se adreseze cu plângere direct instanţei de judecată în cazul anumitor infracţiuni de un pericol social mai scăzut.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art.1-3, al art.11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 315 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Levente Berecki în Dosarul nr. 7.328/1.387/2006 al Judecătoriei Târgu Mureş.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 27 mai 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Afrodita Laura Tutunaru–-

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x