DECIZIE nr. 620 din 26 iunie 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 alin. (1) lit. j), art. 37 lit. d) şi art. 38 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, ale art. 41, 46, 47, 49, 50 şi 52 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi ale art. 26 din Codul de procedură civilă



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorTudorel Toader – judecătorAntonia Constantin – procurorCristina Cătălina Turcu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. (7), art. 36 alin. (1) lit. j), art. 37 lit. d) şi art. 38 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, ale art. 41, 46, 47, 49, 50 şi 52 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi ale art. 26 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată din oficiu de Curtea de Apel Alba-Iulia – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 1.677/57/2006.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent informează completul de judecată că partea Ioan Rotărescu a depus la dosar un înscris prin care arată că lasă la aprecierea Curţii soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 237 D/2007, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată din oficiu de Curtea de Apel Alba-Iulia – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 2.688/57/2006.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent informează Curtea că, la dosar, partea Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Hunedoara a depus o cerere prin care solicită comunicarea unui exemplar de pe considerentele excepţiei de neconstituţionalitate şi acordarea unui termen în vederea pregătirii apărării.Reprezentantul Ministerului Public se opune cererii de amânare, apreciind că aceasta nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă, întrucât partea a avut timpul necesar şi posibilitatea să consulte încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale.Curtea respinge cererea de amânare.Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor sus-menţionate, având în vedere obiectul identic al excepţiilor ridicate.Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor.Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 237 D/2007 la Dosarul nr. 233 D/2007, care este primul înregistrat.Preşedintele constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate privind dispoziţiile art. 34 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, arătând că acestea nu se regăsesc în textul actului normativ menţionat. Cât priveşte excepţia de neconstituţionalitate a celorlalte texte de lege criticate, consideră că aceasta este neîntemeiată, textele fiind în concordanţă cu dispoziţiile constituţionale invocate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin Încheierile din 20 noiembrie 2006, pronunţate în Dosarele nr. 1.677/57/2006 şi nr. 2.688/57/2006, Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor "art. 34 alin. (7), art. 36 alin. (1) lit. j), art. 37 lit. d) şi art. 38 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, ale art. 41, art. 46, art. 47, art. 49, art. 50 şi art. 52 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi ale art. 26 din Codul de procedură civilă.”Excepţia a fost ridicată din oficiu de instanţa de judecată în cauze având ca obiect contestaţii în anulare, în care completele desemnate iniţial au formulat cereri de abţinere care s-au admis.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textele de lege criticate aduc atingere dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (4), ale art. 124-126 şi ale art. 134. În acest sens, se arată, în esenţă, că prevederile art. 38 din Legea nr. 317/2004 contravin dispoziţiilor art. 134 din Constituţie, întrucât conferă Consiliului Superior al Magistraturii atribuţii ce excedează celor cuprinse în textul constituţional pretins încălcat. Totodată, prevederile art. 36 lit. j) şi ale art. 37 lit. d) din Legea nr. 317/2004 sunt neconstituţionale, întrucât sfera atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii conferă acestuia putere legislativă şi putere judecătorească. De asemenea, prevederile art. 41, 46, 47, 49, 50 şi 52 din Legea nr. 304/2004 sunt neconstituţionale, pentru următoarele motive: prin acestea sunt înfiinţate adunări generale ale judecătorilor la nivelul fiecărei instanţe, în loc de adunarea generală a tuturor judecătorilor, organism la care se referă art. 1 alin. (4) din Constituţie; sunt înfiinţate colegii de conducere care nu au corespondent în art. 124-126 din Legea fundamentală; sunt conferite acestor organisme atribuţii de verificare a respectării de către judecători a regulamentelor şi de organizare a sistemului judecătoresc prin înfiinţarea de secţii specializate; impun participarea judecătorilor la judecarea altor cauze decât cele repartizate aleatoriu; permit şi conferă putere unor organisme administrative să stabilească sau să modifice competenţa, atribuţiile, salariile, pensiile judecătorilor. În final, se susţine că art. 26 din Codul de procedură civilă contravine principiilor art. 124 din Constituţie, deoarece instituie o procedură în care judecătorii nu mai sunt terţi, ci devin părţi în proces, pe această cale fiindu-le afectată imparţialitatea.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată, în esenţă, că măsura în care atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii "sunt mai importante şi mai complexe decât cele constituţionale este una de apreciere, iar nu de constituţionalitate, întrucât Constituţia însăşi deleagă legiuitorului dreptul de a le stabili." Totodată, în ceea ce priveşte art. 41, 46, 47, 49, 50 şi 52 din Legea nr. 304/2004, aspectele sesizate în excepţie sunt probleme de aplicare a legii, iar nu de constituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constituţionale. Astfel, nu poate fi reţinută critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 alin. (1) lit. j), ale art. 37 lit. d) şi ale art. 38 din Legea nr. 317/2004 faţă de art. 134 din Constituţie, deoarece prin art. 134 alin. (4) se prevede că această autoritate statală, în realizarea rolului de garant al independenţei justiţiei, îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin legea sa organică. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41, 46, 47, 49, 50 şi 52 din Legea nr. 304/2004 şi ale art. 26 din Codul de procedură civilă, faţă de art. 1 alin. (4) şi art. 124-126 din Legea fundamentală, se apreciază că aceasta este neîntemeiată, deoarece prin textele constituţionale criticate legiuitorul constituant a realizat o strânsă corelaţie între art. 1 alin. (4), conform căruia statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor, şi art. 124-126 din Constituţie.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, în opinia instanţei de judecată, prevederile art. 34 alin. (7), ale art. 36 alin. (1) lit. j), ale art. 37 lit. d) şi ale art. 38 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, ale art. 41, 46, 47, 49, 50 şi 52 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi ale art. 26 din Codul de procedură civilă.Curtea observă că prevederile art. 34 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii nu se regăsesc în conţinutul acestei legi.Aşa fiind, Curtea se va pronunţa prin prezenta decizie asupra constituţionalităţii prevederilor art. 36 alin. (1) lit. j), ale art. 37 lit. d) şi ale art. 38 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, ale art. 41, 46, 47, 49, 50 şi 52 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările aduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50 din 28 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 30 iunie 2006, şi ale art. 26 din Codul de procedură civilă.Textele de lege criticate au următorul conţinut:Art. 36 alin. (1) lit. j), art. 37 lit. d) şi art. 38 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii:– Art. 36 alin. (1) lit. j): "(1) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la admiterea în magistratură, evaluarea, formarea şi examenele judecătorilor şi procurorilor:[…]j) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament." … – Art. 37 lit. d): "Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la organizarea şi funcţionarea instanţelor şi a parchetelor; […]d) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament." … – Art. 38: "(1) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii adoptă Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, Regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, precum şi alte regulamente şi hotărâri prevăzute în Legea nr. 303/2004, republicată, şi în Legea nr. 304/2004, republicată.(2) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii asigură publicarea Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor şi a regulamentelor prevăzute la alin. (1) în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii. … (3) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti. … (4) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de regulamente şi ordine care se aprobă de ministrul justiţiei, în cazurile prevăzute de lege. … (5) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate sesiza ministrul justiţiei cu privire la necesitatea iniţierii sau modificării unor acte normative în domeniul justiţiei. … (6) Consiliul Superior al Magistraturii elaborează anual un raport privind starea justiţiei şi un raport privind activitatea proprie, pe care le prezintă Camerelor reunite ale Parlamentului României până la data de 15 februarie a anului următor şi le publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii." … Art. 41, 46, 47, 49, 50 şi 52 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară:– Art. 41: "(1) Secţiile şi completele specializate ale curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora se înfiinţează, la propunerea colegiilor de conducere ale fiecărei instanţe, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.(2) Componenţa secţiilor şi completelor specializate se stabileşte de colegiul de conducere al instanţei, în raport cu volumul de activitate, ţinându-se seama de specializarea judecătorului. … (3) În mod excepţional, în situaţia în care în cadrul unei secţii nu se poate constitui un complet de judecată, colegiul de conducere al instanţei poate dispune participarea unor judecători de la alte secţii." … – Art. 46: "(1) Preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti iau măsuri pentru organizarea şi buna funcţionare a instanţelor pe care le conduc şi, după caz, a instanţelor din circumscripţiile acestora, asigură şi verifică respectarea obligaţiilor statutare şi a regulamentelor de către judecători şi personalul auxiliar de specialitate.(2) Verificările efectuate personal de preşedinţi sau vicepreşedinţi ori prin judecători anume desemnaţi trebuie să respecte principiile independenţei judecătorilor şi supunerii lor numai legii, precum şi autoritatea de lucru judecat. … (3) Atribuţiile date prin lege sau prin regulament în competenţa preşedinţilor sau a vicepreşedinţilor de instanţe nu pot fi delegate colegiilor de conducere." … – Art. 47: "Preşedinţii instanţelor desemnează judecătorii care urmează să îndeplinească, potrivit legii, şi alte atribuţii decât cele privind activitatea de judecată."– Art. 49: "(1) În cadrul fiecărei instanţe judecătoreşti funcţionează un colegiu de conducere, care hotărăşte cu privire la problemele generale de conducere ale instanţei şi îndeplineşte atribuţiile prevăzute la art. 41.(2) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un număr impar de membri şi au următoarea componenţă: … a) la curţile de apel şi tribunale: preşedintele şi 6 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor; … b) la tribunale specializate şi judecătorii: preşedintele şi 2 sau 4 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor. … (2^1) În cazul în care la judecătorii şi tribunale specializate numărul judecătorilor este mai mic de 3, atribuţiile colegiului de conducere se exercită de preşedinte.(3) Hotărârile colegiului de conducere se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi. … (4) La şedinţele colegiilor de conducere pot participa şi preşedinţii de secţii. … (5) La curţile de apel şi tribunale, când colegiul de conducere dezbate probleme economico-financiare sau administrative, la şedinţele acestuia participă şi managerul economic al instanţei, cu vot consultativ. … (6) În funcţie de problemele supuse dezbaterii, la şedinţele colegiilor de conducere ale curţilor de apel, ale tribunalelor şi tribunalelor specializate pot fi invitaţi şi judecători de la alte instanţe, care nu au drept de vot. … (7) Membrii aleşi ai colegiilor de conducere pot fi revocaţi de adunările generale în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor prevăzute de lege." … – Art. 50: "(1) La instanţele judecătoreşti se organizează, anual sau ori de câte ori este necesar, adunări generale ale judecătorilor.(2) Adunările generale ale judecătorilor se convoacă după cum urmează: … a) adunarea generală a curţii de apel şi adunarea generală a judecătorilor din circumscripţia acesteia – de preşedintele curţii de apel; … b) adunarea generală a tribunalului şi adunarea generală a judecătorilor din circumscripţia acestuia – de preşedintele tribunalului; … c) adunarea generală a tribunalului specializat – de preşedintele acestuia; … d) adunarea generală a judecătorilor – de preşedintele judecătoriei. … (3) Adunările generale ale judecătorilor se convoacă şi la solicitarea unei treimi din numărul judecătorilor care fac parte din aceasta. … (4) Adunările generale ale judecătorilor se pot convoca şi de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sau colegiul de conducere al instanţei." … – Art. 52: "(1) Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuităţii completului. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti.(2) Completul de judecată este prezidat, prin rotaţie, de unul dintre membrii acestuia." … – Art. 26 din Codul de procedură civilă: "Abţinerea se propune de judecător şi se judecă potrivit normelor prevăzute de art. 30, 31 şi 32."Prevederile legale criticate sunt considerate a fi contrare dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor, art. 124 referitor la înfăptuirea justiţiei, art. 125 privind statutul judecătorilor, art. 126 referitor la instanţele judecătoreşti şi art. 134 privind atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii.Examinând excepţia, Curtea Constituţională reţine următoarele:I. Prevederile art. 36 alin. (1) lit. j), ale art. 37 lit. d) şi ale art. 38 din Legea nr. 317/2004 care reglementează anumite atribuţii ale Consiliului Superior al Magistraturii nu contravin dispoziţiilor art. 134 din Constituţie, aşa cum se susţine în motivarea excepţiei, ci, dimpotrivă, sunt adoptate cu respectarea art. 134 alin. (4) din Legea fundamentală, potrivit căruia „Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenţei justiţiei.”Prin dispoziţiile art. 36 alin. (1) lit. j) şi ale art. 37 lit. d) din Legea nr. 317/2004, legiuitorul a lăsat posibilitatea ca legea organică ce reglementează organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii să poată fi modificată sau completată în funcţie de necesităţile care s-ar ivi în practică, prin norme care vor avea aceeaşi valoare juridică.II. Dispoziţiile art. 41, 46, 47, 49, 50 şi 52 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară se referă la modul de organizare şi funcţionare a instanţelor de judecată. Acestea sunt adoptate de legiuitor în aplicarea prevederilor art. 124-126 din Constituţie, care cuprind principiile generale potrivit cărora se organizează instanţele judecătoreşti şi se realizează justiţia, fără a conţine nicio prevedere contrară textelor constituţionale de referinţă. Legiuitorul constituant a lăsat la latitudinea legiuitorului ordinar modul concret de reglementare a problemelor care privesc organizarea instanţelor judecătoreşti.Curtea constată că autorii excepţiei critică de fapt modul în care colegiul de conducere al instanţei din care fac parte organizează activitatea acesteia, aspecte care excedează însă competenţei instanţei de contencios constituţional.Curtea observă că susţinerea potrivit căreia prin textele de lege criticate sunt înfiinţate adunări generale ale judecătorilor la nivelul fiecărei instanţe, în loc de adunarea generală a tuturor judecătorilor, organism la care se referă art. 1 alin. (4) din Constituţie, nu poate fi reţinută. Aceasta, deoarece principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat nu conţine nicio referire privitoare la modul concret în care se convoacă adunările generale ale judecătorilor.III. Prevederile art. 26 din Codul de procedură civilă referitoare la cererea de abţinere formulată de judecător reglementează un incident procedural menit să garanteze stabilirea adevărului şi asigurarea unei judecăţi imparţiale şi echitabile în toate cauzele, fără a contraveni art. 124 din Constituţie.Astfel, Curtea reţine că judecătorul care ştie că există un motiv de recuzare împotriva sa este dator să se abţină de la judecarea cauzei tocmai în scopul respectării condiţiei de imparţialitate prevăzute de art. 124 alin. (2) din Constituţie.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 alin. (1) lit. j), art. 37 lit. d) şi art. 38 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, ale art. 41, 46, 47, 49, 50 şi 52 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi ale art. 26 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată din oficiu de Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal în Dosarele nr. 1.677/57/2006 şi nr. 2.688/57/2006.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 26 iunie 2007.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Cristina Cătălina Turcu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește