DECIZIE nr. 618 din 26 iunie 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (1), (1^2) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorTudorel Toader – judecătorIuliana Nedelcu – procurorCristina Cătălina Turcu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (1), (1^2) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, excepţie ridicată de Gelu Manea şi Laurenţiu Postovaru în Dosarul nr. 11.504/300/2005 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.La apelul nominal lipsesc autorii excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Se prezintă personal părţile: Gheorghe Pistol, Elena Dascălu, Nicoleta Dumitru şi Anne-Marie Hauca, asistată de avocat Anca Popescu-Cruceru, cu delegaţie la dosar.Se mai prezintă, depunând totodată delegaţii la dosar, avocat Alexandru Popa pentru partea Gheorghe Granzulea, avocat Paul Dan Nedelcea pentru părţile Gabriela Bratu, Magdalena Dumitrescu, Sultana Zgură, Maria Moroianu şi avocat Valentin Ovedenie pentru părţile Maria Dan, Mircea Radu, Stere Zică şi Lucica Vasile. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent informează completul de judecată că apărătorul autorului excepţiei Laurenţiu Postovaru a depus o cerere de amânare pentru imposibilitate de prezentare din motive medicale, însoţită de un certificat de concediu medical.Curtea acordă cuvântul pe cererea de amânare.Gheorghe Pistol solicită admiterea cererii de amânare.Celelalte părţi prezente şi apărătorii părţilor se opun cererii de amânare, apreciind că avocatul autorului excepţiei trebuia să-şi asigure substituirea pe perioada concediului.Reprezentantul Ministerului Public nu se opune cererii de amânare.Curtea respinge cererea de amânare.Preşedintele constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.Partea Gheorghe Pistol lasă la aprecierea Curţii soluţionarea excepţiei.Părţile şi avocaţii prezenţi solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate şi păstrarea jurisprudenţei Curţii în materie.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că, prin deciziile nr. 876 din 30 noiembrie 2006 şi nr. 169 din 27 februarie 2007, Curtea s-a mai pronunţat în sensul respingerii acesteia.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 24 noiembrie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 11.504/300/2005, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 13 alin. (1), (1^2) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie.Excepţia a fost ridicată de Gelu Manea şi Laurenţiu Postovaru, inculpaţi într-o cauză în care urmărirea penală a fost efectuată de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textele de lege criticate aduc atingere art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (3) şi art. 124 alin. (2) din Constituţie. În acest sens, se arată, în esenţă, că, pornind de la obiectul de activitate şi atribuţiile Direcţiei Naţionale Anticorupţie, stabilite prin lege, analiza prevederilor Legii nr. 78/2000 şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 conduce la concluzia că urmărirea penală într-o cauză dată este de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie în condiţiile în care infracţiunea pentru care s-a început urmărirea penală şi ulterior s-a dispus trimiterea în judecată este o infracţiune de corupţie propriu-zisă. Configurarea „unei alte situaţii juridice” este, în opinia autorilor excepţiei, fără suport legal şi poate fi „împiedicată” doar de Curtea Constituţională. Se arată în acest sens că din actele dosarului se poate constata că împotriva inculpaţilor nu s-a efectuat urmărirea penală şi nu au fost trimişi în judecată pentru o infracţiune de corupţie şi, prin urmare, „urmărirea penală efectuată de procurorul DNA şi trimiterea în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 11 şi art. 12 lit. a) teza a doua din Legea nr. 78/2000 şi art. 194 alin. 1 din Codul penal, în baza dispoziţiilor procedurale cuprinse în art. 13 alin. (1), (1^1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002, cu modificările ulterioare, respectiv art. 22 din Legea nr. 78/2000, s-a făcut cu înfrângerea prevederilor art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (3) şi art. 124 alin. (2) din Constituţia României”.Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Textele de lege criticate nu creează privilegii sau discriminări între cetăţeni, deoarece nu se aplică unei persoane determinate în prealabil, ci oricărei persoane care se află într-una dintre situaţiile prevăzute de acestea.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale şi că aspectele invocate de către autorii excepţiei nu constituie o problemă de constituţionalitate, ci de aplicare a legii, de competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile avocaţilor şi părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 13 alin. (1), (1^2) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul conţinut:– Art. 13: "(1) Sunt de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, săvârşite în una dintre următoarele condiţii:a) dacă, indiferent de calitatea persoanelor care le-au comis, au cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 200.000 euro ori o perturbare deosebit de gravă a activităţii unei autorităţi publice, instituţii publice sau oricărei alte persoane juridice ori dacă valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie este mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 de euro; … b) dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de gravitatea perturbării aduse unei autorităţi publice, instituţii publice sau oricărei alte persoane juridice ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie, sunt comise de către: deputaţi; senatori; membri ai Guvernului, secretari de stat ori subsecretari de stat şi asimilaţii acestora; consilieri ai miniştrilor; judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ai Curţii Constituţionale; ceilalţi judecători şi procurori; membrii Consiliului Superior al Magistraturii; preşedintele Consiliului Legislativ şi locţiitorul acestuia; Avocatul Poporului şi adjuncţii săi; consilierii prezidenţiali şi consilierii de stat din cadrul Administraţiei Prezidenţiale; consilierii de stat ai primului-ministru; membrii şi controlorii financiari ai Curţii de Conturi şi ai camerelor judeţene de conturi; guvernatorul, prim-viceguvernatorul şi viceguvernatorul Băncii Naţionale a României; preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Concurenţei; ofiţeri, amirali, generali şi mareşali; ofiţeri de poliţie; preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene; primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti; primarii şi viceprimarii sectoarelor municipiului Bucureşti; primarii şi viceprimarii municipiilor; consilierii judeţeni; prefecţii şi subprefecţii; conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale şi persoanele cu funcţii de control din cadrul acestora, cu excepţia conducătorilor autorităţilor şi instituţiilor publice de la nivelul oraşelor şi comunelor şi a persoanelor cu funcţii de control din cadrul acestora; avocaţii; comisarii Gărzii Financiare; personalul vamal; persoanele care deţin funcţii de conducere, de la director inclusiv, în cadrul regiilor autonome de interes naţional, al companiilor şi societăţilor naţionale, al băncilor şi societăţilor comerciale la care statul este acţionar majoritar, al instituţiilor publice care au atribuţii în procesul de privatizare şi al unităţilor centrale financiar-bancare; persoanele prevăzute la art. 8^1 din Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare; lichidatorii judiciari; executorii Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului. … (1^2) Direcţia Naţională Anticorupţie este competentă să efectueze urmărirea penală, dacă s-a cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro, în cazul infracţiunilor prevăzute la art. 215 alin. 1, 2, 3 şi 5, art. 246, 247, 248 şi 248^1 din Codul penal, al infracţiunilor prevăzute la art. 175, 177 şi 178-181 din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României, cu modificările şi completările ulterioare, şi în Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.(2) Procurorii specializaţi din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie efectuează în mod obligatoriu urmărirea penală pentru infracţiunile prevăzute la alin. (1), (1^1) şi (1^2)." … Autorii excepţiei consideră că acestea aduc atingere prevederilor art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii, ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil şi ale art. 124 alin. (2) referitoare la unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea pentru toţi a justiţiei din Legea fundamentală.Examinând excepţia, Curtea constată că asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 13 alin. (1), (1^2) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 876 din 30 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 17 ianuarie 2007, şi Decizia nr. 169 din 27 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 264 din 19 aprilie 2007, respingând excepţia de neconstituţionalitate.Cu aceste prilejuri s-a reţinut, în esenţă, că autorii excepţiei solicită Curţii Constituţionale cenzurarea unei eventuale interpretări a dispoziţiilor ce reglementează activitatea şi competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, interpretare ce ar determina deturnarea scopului înfiinţării şi atribuţiilor specifice acestei direcţii, extinderea nelegală a obiectului de activitate şi a atribuţiilor sale, substituiri nelegale între organele judiciare, discriminarea cetăţenilor chemaţi în justiţie.Curtea, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 a respins excepţia de neconstituţionalitate, apreciind că asemenea critici, vizând interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale, nu intră în competenţa sa de soluţionare.Întrucât criticile de neconstituţionalitate privesc, în esenţă, aceleaşi aspecte şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (1), (1^2) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, excepţie ridicată de Gelu Manea şi Laurenţiu Postovaru în Dosarul nr. 11.504/300/2005 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 26 iunie 2007.PREŞEDINTELE CURŢIICONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Cristina Cătălina Turcu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește